Gregorian Bivolaru a cerut, luni, prin intermediul avocaţilor săi, ca din pedeapsa de şase ani cu executare pentru act sexual cu un minor să-i fie scăzut timpul petrecut în arest în Franţa şi Suedia, respectiv aproximativ 348 de zile, un nou termen în dosar fiind stabilit pentru 6 octombrie. Liderul MISA a cerut, luni, magistraţilor Tribunalului Bucureşti să trimită adrese către Curtea de Apel din Paris şi Curtea Supremă de Justiţie din Suedia pentru a comunica instanţei judecătoreşti din România perioada petrecută în arest în cele două ţări.

Solicitarea lui Gregorian Bivolaru a fost admisă de judecătorul de la Tribunalul Bucureşti, care a decis totodată să fie trimisă o adresă şi către Interpol. Potrivit documentelor prezentate de avocaţii săi, liderul MISA a petrecut în arest în Franţa 148 de zile, iar în Suedia, 200 de zile. "Am cerut ca perioada petrecută de domnul Bivolaru în arest să fie scăzută din perioada de şase ani. Perioada de reţinere, deţinere în străinătate, respectiv Suedia şi Franţa, în Paris. În total, cu aproximaţie, ar fi cam 348 de zile, aproape un an de zile", a declarat avocatul Tiberius Bărbăcioru.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis să fie trimisă o adresă către Tribunalul Sibiu pentru ca dosarul de fond să fie înaintat către instanţa din Capitală, acesta aflându-se acum la Sibiu, unde liderul MISA a deschis un proces prin care cere rejudecarea. "La Sibiu e o procedură mai complexă la care cel condamnat are dreptul în condiţiile în care a fost judecat în lipsă. Nu cerem reluarea procesului de la zero. Instanţa va stabili dacă este îndeplinită condiţia, în sensul ca inculpatul să fi fost judecat în lipsă. Dacă se stabileşte că a fost judecat în lipsă, atunci se redeschide procesul", a mai declarat avocatul lui Gregorian Bivolaru.

CE A DECLARAT BIVOLARU ÎN FAŢA MAGISTRAŢILOR

"Da, a fost audiat, a dat o declaraţie, nimic spectaculos. Se simte ca un om care a fost obligat să nu vină în România datorită situaţiei incorecte în care a fost el tratat din punct de vedere judiciar. (...) Nu l-a ajutat nimeni să părăsească România. Este o speculaţie a presei. Nu a afirmat în faţa instanţelor de judecată din Paris că ar fi fost ajutat de către cineva să părăsească ţara. Nu a spus că ar avea de suferit mai multe adepte dacă ar fi adus. (...) Ar avea de spus în apărare ceea ce nu a fost lăsat să spună. Noi am solicitat audierea domnului Bivolaru pe parcursul dosarului penal, în faţa ÎCCJ, prin comisie rogatorie, dar ni s-a refuzat", a mai declarat Tiberius Bărbăcioru.

Instanţa a fixat următorul termen în acest dosar pentru data de 6 octombrie.

SCURTĂ ISTORIE

Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv, în iunie 2013, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani cu executare pentru act sexual cu un minor și a fost extrădat în România în data de 22 iulie 2016, după ce a fost prins în Franța.

La audierile ce au avut loc în Franța, Bivolaru a spus că extrădarea sa ar face rău unor adepte ale sale care ocupă funcţii publice, au declarat surse apropiate anchetei pentru Mediafax, odată cu aducerea acestuia în ţară fiind declanşată o anchetă de către mai multe structuri din MAI. Potrivit surselor citate, scopul anchetei este de a stabili dacă a fost ajutat să fugă din ţară şi, în cazul în care se confirmă că a primit ajutor, aflarea identităţii complicilor. Astfel, vor fi făcute verificări atât în ceea ce priveşte instituţii ale statului român, cât şi persoane fizice.

Suspiciunile autorităţilor sunt întărite şi de declaraţia pe care Gregorian Bivolaru a dat-o la momentul capturării, în Franţa. "Vă rog să înţelegeţi. Dacă mă trimiteţi în România nu îmi faceţi rău doar mie, ci şi mai multor adepte ale mele, care ocupă funcţii publice şi de înaltă demnitate", ar fi declarat Bivolaru imediat după capturare, susțin surse apropiate anchetei.

Gregorian Bivolaru a plecat din România în anul 2004, iar în 2005 a primit azil politic în Suedia. Pe 26 februarie 2016, a fost prins de autorităţile franceze în timp ce se afla la un târg în Paris. Pe parcursul judecării cererii de extrădare, autorităţile suedeze au informat magistraţii francezi că îl menţin pe Gregorian Bivolaru ca azilant. Liderul MISA a figurat pe lista Agenţiei poliţiei europene (Europol), printre cei mai căutaţi infractori, alături de persoane precum Salah Abdeslam, dat în urmărire pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015.