De la momentul pierderii alegerilor pentru Primăria Bucureşti, un episod de grea suferinţă pentru PDL, buldogul Blaga era aşteptat la cotitură de către Traian Băsescu. Nu înfrângerea în sine l-a înrăit pe domnul preşedinte, conştient, într-un fel, că nu se putea obţine mai mult. Supărarea, pe care, în timp, a alimentat-o din toate poziţiile, i-a fost pricinuită de curajul cu care Vasile Blaga l-a înfruntat în seara finală a alegerilor locale. Atunci, la sediul central al PDL, s-a consumat prima dispută corp la corp dintre preşedinte şi domnul Blaga. Dacă vă mai amintiţi, la o oră târzie din noapte, prezidentul a plecat spre casă oarecum şifonat şi cu genunchii îndoiţi la piept. Într-un fel, la o scară mai redusă ca densitate, Blaga a procedat exact ca poliţiştii adunaţi, zilele trecute, în poarta palatului Cotroceni, rostind mai multe vorbe de ocară. E drept, nu la nivelul conceptului de “jigodie”, dar destul de apăsat... Cine îl cunoaşte pe Băsescu, nu mult, a ştiut că, din acel moment, Blaga şi-a dat singur foc la valiză, urmând ca, în timp, să fie căutat la tibie şi alte alea, conform unor mai vechi obiceiuri strămoşeşti. De altfel, de la episodul cu pricina şi până în prezent, a fost evidentă răceala generalizată între cei doi. Din când în când, opinia publică a mai receptat câte o lovitură la gioale şi icnetele slobozite dintr-o tabără sau alta. Băsescu nu suportă să-l critici sau să vorbeşti mai mult decât el, fie că eşti politician, fie că eşti lăutar cu carte de muncă la “Casa cu lei”. De regulă sancţionează, în stilul său personal, îndrăzneala celor care se încăpăţânează să-i arate bârna din ochiul său. Dacă nu poate, prin mijloace specifice propagandei de partid, să-i taie limba, nu se lasă până nu-l îngroapă pe intrus. În opinia sa, Vasile Blaga o merita, pentru că o căuta de multă vreme cu lumânarea. Domnia sa a reuşit să-l enerveze de mai multe ori pe preşedinte, fie prin critici aduse direct, fie prin diverse apropouri cu anumite subînţelesuri. Să ne amintim, de pildă, de episodul în care Vasile Blaga a rostit mai multe cuvinte de duh la adresa Elenei Udrea, preşedintele fiind la un pas de a convoca o şedinţă extraordinară a CSAT… Domnul Băsescu a contabilizat tot şi a aşteptat, în opinia mea, un moment favorabil pentru a-i reteza din mers ciocul lui Blaga. Demolarea grupării “B” din PDL a început cu “epurarea ministerială” a lui Videanu şi Berceanu. La momentul decisiv al remanierii guvernamentale, când au picat cei doi, Blaga nu a putut fi clintit de pe poziţia sa, date fiind rezultatele pozitive înregistrate de acesta ca ministru de Interne. Numai că, atunci când trebuie să altoiască pe cineva, domnul preşedinte are o răbdare de fier, fiind extrem de tenace în ce priveşte aşteptatul la cotitură… Acum, iată, Traian Băsescu poate răsufla uşurat. Vasile Blaga şi-a prezentat demisia de onoare din funcţia de ministru de Interne, punându-i-se în cârcă toate minusurile contabilizate cu prilejul mitingului de protest organizat de poliţişti. Toate comentariile critice se centrează pe conceptul de “jigodie ordinară” lansat la adresa preşedintelui de către protestatari. E limpede că Traian Băsescu nu înghite o astfel de umilinţă, dar, la o adică, putea trece peste ea, răfuindu-se mai târziu, într-o altă versiune, cu cei care l-au ciuruit în amorul propriu. Incidentul cu pricina i-a servit însă, în opinia mea, de minune, pentru a-l debarca de urgenţă pe Blaga de la cârma unui minister de o mare importanţă strategică pentru domnia sa. Nu arunci un ministru bun la gunoi doar pentru că te-au înjurat nişte protestatari! Mazilirea lui Blaga s-ar putea să-l coste scump pe preşedinte. E de aşteptat ca această ultimă mascaradă să arunce în aer partidul de guvernământ. Blaga este o bombă cu efect întârziat.