Intenția Guvernului României de a schimba felul în care sunt plătite contribuțiile sociale la buget, care ar urma să revină doar în sarcina angajatului, este contestată dur de Blocul Național Sindical, care a remis miercuri un comunicat de presă, intitulat "Nu experimentelor sociale pe români", prin care contestă această posibilă măsură. "Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru sunt principii de bază statuate în Convențiile și Recomandările Organizației Internaționale a Muncii, dar și în Tratatele și reglementările europene. Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăți democratice mature și dezvoltate, ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România. Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român. În nicio țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator. Practica europeană arată o asumare împreună, angajat și angajator, a finanțării sistemului de securitate socială. La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului. România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat", se arată în comunicatul BNS.

Totodată, se susține că acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt că toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari. În plus, măsura încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale OIM sau directive europene prin renunţarea la principiile solidarităţii și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării, iar asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații vor rămâne fără finanțare. Neoficial, se anunță că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, dar oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații.

PROBLEME PENTRU ROMÂNII DIN UE

Această decizie contribuie la precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate. Libera circulație a lucrătorilor este unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, fără coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre această libertate ar fi imposibil de exercitat. La nivelul Uniunii Europene sistemele de securitate socială nu sunt armonizate, ele sunt în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea, Uniunea a stabilit reguli cu privire la interacțiunea sistemelor de securitate socială.

Pentru a putea garanta că cetățenii fiecărui stat membru sunt acoperiți în mod continuu de unul din sistemele statelor membre, atunci când este mobil la nivel european, au fost create punți de legătură între sistemele de securitate socială naționale, astfel încât să se evite situația ca un lucrător să fie lăsat fără protecție sau să aibă dublă protecție.

În condițiile în care nu mai există contributivitate pentru cel puțin 3 din lista componentelor acoperite de coordonare, lucrătorii din România care decid să lucreze în afara țării, dacă la un moment dat ar avea nevoie și ar fi îndreptățiţi să primească un beneficiu al sistemului de securitate socială, nu vor putea folosi perioada cât au lucrat în țară, pentru că nu au plătit contribuții și nu pot dovedi stagiul de cotizare. Această rescriere completă a sistemului de securitate socială ne îndepărtează de modelele de securitate socială aplicate în Europa, făcând și mai dificil procesul de coordonare cu celelalte sisteme de securitate din statele membre.

VENITURI MAI MICI PENTRU ANGAJAȚI

Conform analizei realizate de BNS, angajatul va fi împovărat prin această măsură care îi va diminua veniturile. "Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti 0%. Actualmente, Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată. În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1.750 lei). Creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.550, așa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei. În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiți la nivelul salariului minim. Salariații ale căror salarii sunt situate în intervalul 1.450 - 1.750 lei vor fi la fel de expuși riscului de diminuare a salariului net. Pentru salariații din sectorul economic, alții decât cei încadrați la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism - buna credință a angajatorilor sau, altfel spus, ”mila lui Dumnezeu”. Cel mai probabil salariații din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluția salariului minim.

Chiar dacă toți angajatorii din România ar da dovadă de bună credință, atât pentru ei, cât și pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coșmar. În baza de calcul a contribuțiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură - care sunt sau nu permanente, drept urmare, și dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câștigul salarial contribuțiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi și birocratic. Cel mai probabil, în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creșterea cotei de contribuții va fi suportată în întregime de salariat. De exemplu, la un salariu brut de 2.500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net", menționează comunicatul BNS.

În plus, se acuză faptul că dispar contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), motiv pentru care vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor).

ARGUMENTE CONTESTATE

Sindicaliștii nu cred că argumentele lansate public în susținerea acestei inițiative pot fi considerate reale și susțin că adevăratele motive pentru care actuala coaliție de guvernare și-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice. "Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale și fondului de asigurări de sănătate", "Creșterea pensiilor prin luarea în calcul inclusiv a contribuțiilor care azi sunt suportate de angajator" și "Reducerea birocrației și creșterea gradului de colectare" sunt doar promisiuni care nu se vor materializa.

"Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români au sperat la justiție socială, protecție socială și condiții de muncă și de viață decente. Protecția socială oferă lucrătorilor siguranța unui venit în perioada de tranziție între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare", se atrage atenția în comunicatul BNS.