Mansardarea blocurilor va fi realizată simultan cu lucrările de reabilitare termică a locuinţelor, dar numai cu acordul tuturor proprietarilor de apartamente de la ultimul etaj şi al majorităţii membrilor asociaţiei de locatari. O treime din costurile de execuţie a lucrărilor de mansardare şi reabilitare termică vor fi suportate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), restul fondurilor urmînd să fie asigurate din bugetele administraţiilor locale, din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari, precum şi din credite sau alte surse atrase de asociaţii ori firme private, interesate să construiască şi să valorifice locuinţele mansardate. Locatarii care vor accepta ca imobilul să fie inclus în proiect şi firmele private implicate vor beneficia de o serie de facilităţi fiscale. Locuinţele incluse în programele anuale de mansardare şi reabilitare termică, pentru care au fost contractate credite, nu vor putea fi vîndute decît cu acordul prealabilor al autorităţilor şi cu condiţia ca noul proprietar să îşi asume obligaţiile contractuale. Lucrările de mansardare şi reabilitare termică vizează toate blocurile construite în perioada 1950-1990 şi constau, în principal, în căptuşirea pereţilor şi înlocuirea ferestrelor. În România există circa 4,8 milioane de clădiri (8,1 milioane de locuinţe), din care 1,1 milioane de imobile în mediul urban. Conform datelor statistice, aproape 60% din locuinţele urbane necesită lucrări de reabilitare termică. Costurile pe care o familie trebuie să le suporte pentru reabilitarea termică a locuinţei sînt estimate, de către specialişti, între 600 şi 1.000 de euro. Ideea de mansardare a blocurilor, prin construirea unui etaj suplimentar, a apărut pe fondul crizei acute de locuinţe din ultima perioadă, fenomen care a luat amploare la nivel naţional.