BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an

Economie 14 Februarie 2025 / 15:52 146 accesări

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi 14 februarie 2025, a hotărât următoarele:

· menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;

· menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;

· menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6 la sută atins la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

În anul 2024, rata anuală a inflației a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61 la sută în decembrie 2023), în condițiile descreșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4 la sută în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii. Influențe dezinflaționiste suplimentare au decurs din decelerarea creșterii prețurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile prețurilor combustibililor și energiei și într-o mai mică măsură evoluțiile de pe segmentele LFO și produse din tutun.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5 la sută, de la 7,0 la sută în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,6 la sută în decembrie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4 la sută.

Datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, și în accelerare pronunțată, la 0,8 la sută, de la 0,1 la sută în trimestrul precedent. Evoluția implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7 la sută în trimestrul IV 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accelerat creșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, în condițiile deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor.



Ştiri recomandate

12