EVOLUŢIE ATIPICĂ Leul s-a apreciat şi ieri, pentru a treia zi la rând, până la 4,5364 unităţi/euro, după ce banca centrală a intervenit în piaţă şi a speriat speculatorii. Potrivit traderilor, luni, Banca Naţională a României (BNR) ar fi vândut 250 milioane euro, ca să oprească moneda naţională din cădere. „Au vrut să arate că ei sunt marii jucători, aşa că au scos pumnii şi au zdrobit piaţa”, spune traderul Citigroup Londra Robert Hoodless, citat de Financial Times (FT). Publicaţia confirmă atacurile speculative pe leu, făcute de mai multe fonduri de risc, care investeau în titluri de stat româneşti, dar mizau pe deprecierea monedei naţionale. În plus, BNR a limitat luni la 6 miliarde lei sumele acordate băncilor în cadrul licitaţiilor săptămânale (operaţiunile repo - n.r.). Practic, băncile au primit mai puţină lichiditate, iar semnalul a ajuns şi la fondurile de investiţii. Leul a avut cea mai slabă evoluţie în faţa euro, dintre valutele est-europene, în ultima perioadă. Forintul, coroana cehă şi zlotul s-au întărit în raport cu euro, de la începutul lui iunie. „De obicei, monedele regionale scad în bloc, atunci când moneda unică are o evoluţie slabă în faţa altor valute, întrucât investitorii sunt îngrijoraţi de legăturile comerciale puternice dintre statele comunitare. În ultimele două luni, euro a săzut cu 8% în faţa forintului şi zlotului, dar a câştigat 4% în faţa leului. Pentru valutele din Europa Centrală şi de Est, principalul catalist este euro. Pentru leu, situaţia internă este principala influenţă”, notează FT.

CRIZĂ ALIMENTARĂ Aprecierea leului a venit la momentul oportun, întrucât efectele devalorizării ar fi fost amplificate de scumpirea mărfurilor alimentare la nivel mondial şi de seceta care afectează economia, consideră directorul general al Noble Securities, Victor Safta. „Seceta din SUA, Rusia şi alte state a dat un nou imbold crizei alimentare, aducând scumpiri peste media ultimilor ani. În a treia decadă a lui iunie şi apoi în iulie, preţul porumbului a intrat pe o pantă abruptă de creştere (peste 45%), trecând prin mai multe maxime istorice. Porumbul influenţează multe alte preţuri şi industrii (biocombustibili, aditivi alimentari, furaje etc), astfel încât reacţiile se transmit în lanţ. Şi grâul a ajuns la un preţ neatins după 2008, marcând creşteri de peste 45%, din iunie”, spune Safta. În acelaşi timp, preţul petrolului Brent, relevant pentru Europa, a depăşit marţi cotaţia de 110 dolari/baril, un maxim al ultimelor luni. Dacă adăugăm seceta şi deprecierea leului, prognoza de creştere a PIB-ului românesc, de 0,8% în 2012 (estimarea „pesimistă” a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), pare brusc nerealistă. Tocmai de aceea, aprecierea leului şi mesajele puternice transmise de BNR sunt binevenite. În opinia analiştilor, cel mai bine pentru economie şi liniştea consumatorilor ar fi ca leul să rămână în intervalul 4,4 - 4,5 unităţi/euro.