Pare-se că victoria lui Trump l-a trezit din somnic pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a vorbit joi despre vrute și nevrute, inclusiv despre legea dării în plată (DIP). În opinia sa, s-au făcut progrese, ba chiar și niște clarificări, prin reintroducerea actului normativ în cadrul Codului Civil, în baza deciziei Curții Constituționale (CCR), în sensul că „un judecător va decide, de la caz la caz, dacă o cerere de dare în plată este justificată sau nu“ - „Așteptăm explicațiile CCR, pentru că noutatea este foarte importantă (această impreviziune, cum spun dânșii, și trimiterea în fața unui judecător)“. Potrivit guvernatorului, modalitatea de aplicare a legii DIP, decisă de Curte, este o formulă juridică a unui principiu economic enunțat și de banca centrală, respectiv împărțirea poverii (nu a riscurilor) - „Asta înseamnă restructurarea creditului, analiza caz cu caz și abordarea bilaterală, nu otova“. Isărescu a reamintit că și BNR a propus, în Parlament, cinci amendamente la legea DIP, dintre care două au fost respinse, unul referindu-se la rezolvarea cazurilor prin mediere - „E chiar mai bine acum, prin decizie a unui judecător“. De notat însă cum guvernatorul vorbește despre „impreviziune“ de parcă n-ar ști despre ce este vorba, deși însuși consilierul BNR Adrian Vasilescu o numea... magie, comentează și avocatul Gheorghe Piperea - „Important de reținut este că CCR a extins aplicabilitatea impreviziunii la contractele dinainte de 2011, cărora talibanii dreptului le refuzaseră acest drept. De asemenea, din noianul de excepții de neconstituționalitate ridicate în timpul torpilării colective a legii DIP, Curtea Constituțională a admis o bucățică, respectiv sintagma cu devalorizarea imobilelor. În esență, mecanismul legii nu s-a schimbat deloc“.