SUB ZERO Inflația anuală s-a menținut în teritoriu negativ în februarie, la -2,7%, în coborâre de la -2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aproape 60% dintre mărfurile și serviciile vândute în România s-au ieftinit, comparativ cu prima lună anului, în vreme ce un sfert s-au scumpit aproape insesizabil, cu 0,1 - 2,5%. INS notează scumpiri de peste 2,5% doar la 16% dintre produse. În aceste condiții, inflația anuală a ajuns la -1,1% în februarie, de la -0,8% în ianuarie. Statistica remarcă și faptul că prețurile de consum ale mărfurilor alimentare au scăzut cu aproape 6,5% în ultimele 12 luni, în contextul reducerii TVA la alimente la 9%, în vara anului trecut, și tăierii a patru puncte procentuale din cota generală de TVA, la începutul anului în curs. BNR, a noastră bancă centrală care lucrează și în universuri paralele, în care Guvernul n-a redus încă TVA și inflația e în ținta (din acest univers!) sa, estimează o inflație de -3% pentru martie, cu un interval de incertitudine de plus/minus 0,6%. Fără reducerea TVA, inflația ar fi fost de 1,3%, la finele primului trimestru din 2016. Desigur, aceasta este o informație la care reacția unui om normal este „Și ce dacă?“. E OK că BNR aproape că-și face treaba într-o altă realitate. Ar trebui să fie încântați cei de acolo, nu noi. Pentru lumea noastră, BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație din decembrie 2016, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară (1,1%), conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul Mugur Isărescu. Pe de altă parte, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a menținut estimarea de inflație la 1,8% în 2016 și 2,5% în 2017. Desigur, din mesajul CNP trebuie să luați ca sigur doar faptul că anul viitor este 2017 (și nici asta nu-i sigur, dacă mesajul vine de la CNP).

CE URMEAZĂ? Pentru a aduce inflația aproape de țintă, BNR va continua relaxarea politicii monetare, dar nu prea mai are loc, pentru că dobânzile din piață sunt deja foarte aproape de zero (la scadențe foarte mici), notează analistul Florin Cîțu - „Rămân injecțiile de lichiditate și reducerea dobânzilor la facilitatea de creditare Lombard (credite date băncilor comerciale - n.r.) și la cea de depozit, în teritoriu negativ. La final, se poate reduce și dobânda-cheie (care, oricum, este irelevantă pentru piață)“. Analistul spune că inflația ar fi intrat oricum pe minus, în 2015, chiar dacă nu scădea TVA, rata din 2013 - 2015 fiind efectul deciziilor de politică monetară din trecut, mult prea restrictive pentru condițiile economice de criză (2009 - 2014; încă un semn de prociclicitate greșită) - „Pentru a aduce inflația la țintă în 2017, BNR are nevoie acum de o politică monetară mult mai relaxată decât o cer condițiile economice. Cu cât amână mai mult, cu atât crește probabilitatea ca dobânda-cheie să ajungă la zero“.