UN NOU MINIM ISTORIC Banca Naţională a României (BNR) a mai făcut ieri un pas către o creditare relaxată, tăind încă 0,25 puncte procentuale din dobânda cheie. Indicatorul a ajuns astfel la 5,75%, un nou minim istoric. BNR a mai modificat dobânda cheie în noiembrie 2011, de la 6,25%, la 6%, după ce o menţinuse neschimbată aproape 17 luni, din mai 2010. Mai mulţi analişti au anticipat decizia băncii centrale, luată în pofida riscurilor generate de criza din zona euro. 11 economişti consultaţi de Reuters se aşteptau la reducerea dobânzii de politică monetară, în ciuda faptului că leul este încă slab.

LOC PENTRU ÎNCĂ O REDUCERE Ba mai mult, BNR ar putea reduce cu încă 0,25 puncte dobânda cheie, în prima parte a anului, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. „Ne aşteptam la această decizie, nu este nicio surpriză. Avem un mediu favorabil pentru banca centrală - inflaţia este în scădere, este deja redusă, ba chiar are perspective să scadă în perioada următoare. BNR are spaţiu de reducere a dobânzii, dar nu e foarte mare. Este posibilă încă o reducere cu 0,25 puncte, dar totul va depinde de cum evoluează lucrurile”, spune Dumitru. Economistul precizează că, deşi inflaţia permite reducerea dobânzii, există totuşi constrângeri legate de mediul internaţional. Ce înseamnă pentru români o dobândă cheie mai mică? Posibil dobânzi mai mici la creditele în lei, dar numai dacă decizia BNR influenţează dobânzile interbancare. „Efectele pe piaţa dobânzilor la lei vor fi mici. Mesajul BNR este important mai degrabă ca semnal”, mai spune Dumitru.

DECIZIA CORECTĂ Economiştii mai spun că decizia băncii centrale a fost corectă, mai ales că şi inflaţia din zona euro a scăzut la 3%, iar economia are nevoie urgent de infuzii de capital, sub formă de împrumuturi ieftine pentru companii, pentru a nu intra iarăşi în recesiune. Şi cei de la Banca Comercială Română (BCR) apreciază că ciclul de relaxare monetară va continua. „Punerea în aplicare a programului de consolidare fiscală convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, precum şi buna performanţă a ratei inflaţiei sunt principalele motive din spatele deciziei de ieri a BNR. Rezervele valutare se află la un nivel confortabil, de 33,2 miliarde euro, şi permit băncii centrale să intervină oricând în piaţă, pentru a apăra leul, dacă va fi necesar”, se arată într-un raport publicat ieri de BCR. În acelaşi timp, spun analiştii băncii austriece, mişcarea de ieri ar putea fi citită ca o încercare de a stimula băncile să acorde credite clienţilor non-guvernamentali.

UN IMPULS BINEVENIT Reducerea dobânzii cheie a fost comentată şi de Financial Times (FT), care a titrat că „BNR a luat decizia corectă, în condiţiile în care inflaţia este în scădere, iar creşterea economică a încetinit”. „Având în vedere că temerile investitorilor faţă de situaţia din Ungaria afectează încrederea în toată regiunea, cei de la Bucureşti au riscat un pic cu reducerea dobânzii cheie. Dar, cu un leu uşor apreciat în faţa euro şi inflaţie în plan, decizia este una bună”, notează FT. Publicaţia îl citează şi pe economistul-şef al UniCredit Ţiriac, Dan Bucşa, care spune că există loc pentru încă o diminuare modestă a ratei de dobândă. „Adevărata dobândă, calculată pe baza prognozei de inflaţie a BNR, este de 2,75%, un nivel extrem de ridicat, dacă ne raportăm la situaţia economică actuală. Cum cererea străină va scădea, în semestrul I, un impuls al cererii interne, prin intermediul unei politici monetare relaxate, este binevenit”, a declarat Bucşa.

ARGUMENTELE BNR Inflaţia în scădere a fost şi argumentul principal al BNR pentru diminuarea dobânzii-cheie. Banca centrală notează însă că „perspectivele activităţii economice pe termen scurt sunt marcate de sporirea incertitudinilor privind creşterea economică la nivel european şi mondial, pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc şi al accentuării crizei datoriilor suverane din zona euro”. BNR a mai decis ieri să nu modifice nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, reiterând că „ajustarea graduală a condiţiilor monetare este de natură să contribuie nu numai la reluarea unei creşteri economice sănătoase, dar şi la stimularea economisirii interne”.