Banca Naţională a României (BNR) este în \"alertă maximă\" pentru contracararea efectelor crizei financiare mondiale care poate lovi oricînd ţara noastră, indirect însă, a declarat guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu. În opinia acestuia, unda de şoc nu va atinge şi România în mod direct, pentru că \"nu sîntem primitivi şi pentru că băncile româneşti s-au ferit de aceste produse toxice (de creditare)\". Singurul fel în care este afectată deocamdată ţara noastră de criza financiară internaţională este doar scumpirea creditelor din cauza creşterii costurilor finanţărilor externe. Atuul României este dat de lichiditatea din sistemul bancar naţional la un nivel adecvat pentru buna funcţionare a pieţelor, îmbunătăţirea prudenţialităţii şi creşterea transparenţei politicilor de creditare şi de gestionare a riscurilor la nivelul instituţiilor de credit. Referitor la adoptarea euro de către România în 2014, Isărescu a recunoscut că există un risc perturbator, dar a precizat că este prematur pentru comentarii despre amploarea acestuia penstru că, în răstimpul de şase ani pînă atunci, elementele crizei internaţionale se pot schimba, iar sistemul financiar românesc este la adăpost momentan. Guvernatorul a explicat că la baza declanşării crizei financiare americane au stat instrumentele financiare derivative, un termen care descrie credite obişnuite, acordate cu o garanţie ataşată, care au trăsături standardizate (dobînzi, maturităţi şi altele), ce permit ca acestea să fie \"împachetate\" şi vîndute de o instituţie de credit pentru a obţine lichiditate şi a acorda noi credite. Pe scurt, este vorba de lăcomia bancherilor americani „sub imperiul setei de profit din nimic”, crede oficialul BNR. Grav este faptul că mirajul profitului i-a făcut pe bancheri să ignore riscul şi să creadă că pot obţine profit aproape fără capital. \"Băncile noastre nu au nevoie să se hazardeze şi să caute asemenea produse sofisticate, întrucît piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de cîştig din produse clasice. Indirect, însă, efectul există, fiind vorba de panică. Indirect, oricînd pot să apară efecte\", a spus Isărescu. Pe lîngă combaterea riscurilor crizei financiare internaţionale, BNR este pregătită să atenueze şi un eventual impact al deficitului bugetar asupra inflaţiei, a subliniat Isărescu. „Noi ştim că există riscul derapajului bugetar şi sperăm ca deficitul să rămînă sub 3%. Am fi vrut să fie mai mic, dar asta este. În ceea ce priveşte impactul, am luat măsurile necesare, politica monetară de aceea a fost mai severă decît ar fi trebuit (o dobîndă cheie ridicată, de 10,25% - n.r.), pentru a atenua un asemenea impact”, a declarat Isărescu. Banca centrală a majorat dobînda cheie de şapte ori consecutiv, din octombrie 2007 pînă în august 2008, de la 7%, la 10,25% pe an, iar la ultima şedinţă de politică moneară a menţinut-o, în ton cu aşteptările pieţei. BNR ţinteşte o inflaţie de 3,8%, plus sau minus 1 punct procentual, pentru finalul acestui an, dar se aşteaptă ca inflaţia anuală să se situeze la 6,6%. Inflaţia nu poate să fie dezbătută fără să amintim de nivelul de trai şi salarii. Acestea din urmă sînt strîns legate de legislaţia muncii, care trebuie să se schimbe la noi, „pentru că este rigidă şi datează de pe vremea cînd România se confrunta cu o rată mare a şomajului”, crede Isărescu. \"Se vorbeşte mult despre salariul minim, despre coşul de consum pentru un trai decent, dar se trece cu discreţie totală peste dezbaterea modului cum poate fi promovată creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, pentru a oferi substanţă şi sustenabilitate creşterii salariale\", a subliniat Isărescu.