Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2,conform Raportului BNRasupra inflaţiei.

În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor.

Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale.

În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023.

Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației

Evoluțiile mediului extern – reflectând îndeosebi implicațiile războiului din Ucraina:

− posibila dezancorare a anticipațiilor inflaționiste

− conduita politicii monetare a BCE, Fed și a băncilor centrale din regiune

− agravarea condițiilor pe piețele financiare (ieșiri de capital pe fondul creșterii aversiunii la risc)

− posibile raționalizări ale consumului de gaze naturale și energie electrică

− efectele politicii „zero-COVID” din China

Prețurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare și finale (în special componente energetice și bunuri alimentare):

− șocuri de ofertă mai ample și persistente în contextul prelungirii războiului

− exacerbarea crizei energetice

− sincope de durată în lanțurile globale de producție și distribuție

− condiții meteorologice nefavorabile

− decizii ale OPEC

− coordonatele viitoare ale schemelor de plafonare a prețurilor la energie

− perspectiva revenirii la caracter administrat a prețurilor la energie electrică și gaze naturale

− ajustări ale prețurilor în eventualitatea comprimării activității economice globale

Politica fiscală și cea a veniturilor:

− conduita politicii fiscale (conjunctură economică dificilă, calendar electoral)

− etapele următoare ale procesului de consolidare fiscală

Piața muncii:

− desincronizări între cererea și oferta de muncă

− creșteri salariale de mai mare amploare