Banca Naţională a României (BNR) majorează dobînda de politică monetară la 8,75%, pentru a atenua presiunile exercitate de cererea internă, susţinută de avansul creditului, asupra deficitului extern şi inflaţiei. De asemenea, BNR majorează şi rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadenţă mai mică de doi ani, de la 16%, la 20%. Noile măsuri au drept perioadă de aplicare 24 iulie- 23 august. “BNR este pusă în situaţia unei complicaţii în plus, motiv pentru care apelăm la o măsură puternică, cum este majorarea rezervelor minime obligatorii. Aceasta este o măsură de natură să absoarbă imediat şi cu tărie lichiditatea din sistem şi să reducă efectul de multiplicare a creditului”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Majorarea dobînzii de intervenţie, aşa cum mai este numită dobînda de politică monetară, conduce la creşterea ratei dobînzii pe care o oferă BNR băncilor şi populaţiei. Băncile sînt încurajate să plaseze bani la Banca Centrală, iar aceasta adună lichidităţile din piaţă şi le păstrează, determinînd reducerea masei monetare în lei. Acest fenomen generează, la rîndul său, o scădere a cursului la celelalte valute, care, în final, duce la scăderea inflaţiei. Conform bancherilor, majorarea dobînzii de politică monetară va avea mai multe efecte secundare negative, printre care şi slăbirea sistemului bancar, prin contrazicerea eforturilor pentru întărirea încrederii în leu. În plus, costul creditului în lei va fi influenţat în mod direct de această măsură a BNR. Ca urmare a deciziei recente a BNR de creştere a ratei dobînzii de politică monetară, băncile care au scăzut dobînda la creditele în lei vor fi nevoite să o majoreze.