O DECIZIE PREVIZIBILĂ. Banca Naţională a României (BNR) a decis ieri să menţină dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, pentru a cincea şedinţă consecutivă. De asemenea, banca centrală nu a modificat nici ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi valută, care sunt de 15%, respectiv 25%. BNR s-a angajat să monitorizeze atent evoluţia mediului economic, pentru a asigura o stabilitate a preţurilor pe termen lung. La începutul acestei săptămâni, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că anul 2011 va fi unul deosebit de greu, întrucât România va duce „o bătălie aprigă pe două fronturi” - înjumătăţirea inflaţiei, până la un nivel de 4%, convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), şi ieşirea din recesiune, susţinută de o stabilitate maximă a cursului valutar. BNR nu a mai modificat dobânda-cheie de pe 4 mai 2010, când a redus rata cu încă 0,25 puncte procentuale, de la 6,50%, la 6,25%. În primele patru şedinţe din 2010, banca centrală a redus dobânda cheie cu nu mai puţin de 1,75 puncte procentuale. Nivelul RMO a rămas neschimbat din noiembrie 2009. Jucătorii din piaţă şi analiştii economici se aşteptau la această decizie a băncii centrale şi, în consecinţă, cursul leu/euro nu a fost influenţat puternic. Banca centrală estimează că rata anuală a inflaţiei a fost de 8%, la finele lui 2010, după ce a coborât marginal la 7,73% în luna noiembrie. Totodată, oficialii BNR anticipează o reducere graduală a inflaţiei în acest an, pe măsură ce efectele de runda întâi ale majorării TVA se estompează, aceasta fiind prognozată să ajungă la nivelul de 3,4% în 2011. De aceea, pentru a preveni posibilele efecte de runda a doua, „conduita politicii monetare vizează ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste”, se arată într-un comunicat al BNR.

Totuşi, analiştii consideră că 2011 ar putea fi un moment potrivit pentru relaxarea politicii monetare, fapt care s-ar putea concretiza prin reducerea nivelului facilităţii de depozit a BNR. „Pe de altă parte, relaxarea politicii monetare ar avea un efect pozitiv pentru obligaţiunile guvernamentale, care, la rândul lor, ar favoriza leul, prin atragerea de fonduri externe către piaţa titlurilor de stat”, spun analiştii ING.

BĂNCILE IGNORĂ DECIZIILE BNR. Cât de mult contează însă dobânda-cheie pentru bancheri? Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că băncile străine nu ţin cont dacă dobânda de politică monetară creşte sau scade. „Părerea mea este că nu contează nici că BNR a menţinut dobânda-cheie, nici dacă ar fi scăzut-o sau ridicat-o, pentru că băncile autohtone cărora li se adresează această măsură nu ţin cont de ea, după cum a dovedit-o experienţa. Sunt bănci străine, au comenzi din altă parte şi nu se supun politicii pe care o face banca centrală. Foarte mulţi se aşteptau şi unii chiar cereau să se micşoreze dobânda, în ideea că se stimulează creditul, dar nu e aşa”, a comentat Ilie Şerbănescu. În opinia altor analişti, menţinerea ratei dobânzii la nivelul de 6,25% reflectă faptul că principala preocupare a BNR este stabilitatea preţurilor şi evitarea inflaţiei. „Este a cincea şedinţă a BNR în care nu se schimbă dobânda-cheie. Membrii CA-ului BNR au ţinut cont de faptul că inflaţia rămâne ridicată şi că sunt de aşteptat noi creşteri de preţuri”, a declarat consultantul financiar Bogdan Baltazar. El consideră că, în cazul în care BNR ar fi avut în vedere necesitatea reluării creditării, „atunci ar fi cedat poate tentaţiei de a scădea dobânda-cheie”. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, concluzia lui Baltazar este că principala preocupare a băncii centrale rămâne menţinerea unui leu puternic, prin evitarea creşterii inflaţiei. De aceeaşi părere este şi Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), care spune că „în prima jumătate a anului vom avea o perioadă de stabilitate a dobânzilor, care denotă prudenţă din partea băncii centrale, cât timp presiunile inflaţioniste sunt ridicate”.