Banca Naţională a României (BNR) pregăteşte „măsuri speciale, prudenţiale”, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, explicând că „împrumuturile în valută trebuie să fie destinate exportatorilor şi celor care fac investiţii străine, deoarece schimburile comerciale ale ţării nu numai că au o evoluţie pozitivă, dar sunt principala locomotivă a ieşirii din criză”. Şeful BNR a mai declarat ieri că „inflaţia din România nu este de natură fiscală” şi că presiuni asupra acestui indicator vor mai exista cât timp raportul dintre contribuabili şi beneficiari rămâne dezechilibrat. Isărescu a mai amintit că infrastructura deficitară este una dintre cele mai mari probleme ale statului român, alături de ineficienţa cheltuirii banilor, care sunt aruncaţi „în zeci de mii de proiecte neterminate”. Cât despre creşterea nivelului de trai, post-criză, Isărescu a spus că primele schimbări se vor vedea în sectoarele legate de producţie şi export, bugetarii şi pensionarii urmând să o ducă ceva mai bine abia în... 2015.

• CREDITE ÎN VALUTĂ DOAR PENTRU EXPORTATORI • Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat ieri problema românilor care sunt plătiţi în lei şi care devin „debitori neprotejaţi”, deoarece se împrumută în valută. „Măsurile prudenţiale, pe care le pregătim, sunt cerute acum şi de băncile comerciale. Evident, ele nu vor afecta toată populaţia. Cine are câştiguri în valută poate să ia liniştit credite în euro sau dolari”, a declarat Isărescu. La finele lunii februarie, soldul creditului neguvernamental era de 206,6 miliarde lei, din care peste 60% erau împrumuturi în valută.

• ALTERNATIVĂ LA CREŞTEREA IMPOZITĂRII • Referitor la inflaţie, care a crescut cu mult peste aşteptările analiştilor, în primele două luni ale anului, Isărescu a spus că „riscul presiunilor va continua să existe cât timp raportul dintre contribuabili şi beneficiari de asistenţă socială este profund dezechilibrat”. „Cauza nu este majorarea TVA, ca atare, ci nevoia de a plăti asistenţa socială din alte resurse, în lipsa acoperirii din contribuţii. De fapt, problema este că, în loc să luăm bani de acolo, o să luăm din alte parte”, a explicat oficialul băncii centrale. El a precizat că origina dezechilibrului nu este politica fiscală, „în condiţiile în care n-a fost găsită altă soluţie decât creşterea impozitării”. Exista totuşi o alternativă? Da, potrivit spuselor guvernatorului BNR. „Ajustarea se putea face prin reduceri de personal bugetar, prin dimensionarea cheltuielilor sociale în limita disponibilităţilor din bugetele sociale şi fără majorări de impozite, care au adâncit recesiunea. Desigur, reacţiile au fost puternice, că am devenit toţi mari iubitori de asistenţă socială”, a declarat Mugur Isărescu. Pentru a doua parte a anului, BNR prevede o diminuare a ratei inflaţiei, deşi guvernatorul admite că „marea problemă ar fi că inflamarea inflaţiei, începând cu vara anului trecut, cât şi noii factori de creştere a preţurilor, nu pot fi combătuţi cu instrumentele pe care banca centrală le are la dispoziţie”. Noua prognoză a BNR indică o inflaţie ceva mai mare decât ţinta iniţială (3,6% faţă de 3,4%, la începutul anului).

• BUGETARII ŞI PENSIONARII VOR TRĂI MAI BINE ÎN 2015 • Despre creşterea economică, Isărescu a declarat că autorităţile trebuie să nu se bazeze exclusiv pe consum, ci pe export şi producţie, pentru că numai aşa se va ajunge la un avans al nivelului de trai. „Percepţia creşterii va fi mult mai lentă decât în anul 2000. În plus, îmbunătăţirea nivelului de trai se va observa în primul rând în sectoarele legate de producţie şi export, urmând să fie mult mai întârziată în sectorul bugetar şi de asistenţă socială, probabil undeva în 2015”, a spus guvernatorul băncii centrale. Nu în ultimul rând, el a precizat că infrastructura deficitară, lipsa fondurilor europene şi incapacitatea autorităţilor de a finaliza „zecile de mii de proiecte începute” rămân probleme grave, care ar trebui rezolvate cât mai rapid.