BNR a decis miercuri să mențină la 2,25% rata dobânzii de politică monetară, în condițiile inflamării inflației, în ianuarie și februarie, pe fondul eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale în 2017 și majorărilor recente ale tarifelor la energie electrică, gaze naturale și energie termică. BNR spune ponderea consumului privat în creșterea economică s-a diminuat puțin, iar formarea de capital a atins un maxim al ultimilor trei ani. Totuși, exportul și-a mărit contribuția negativă în avansul PIB. Pentru viitor, riscurile la adresa inflației provin tot din conduita politicii fiscale și condițiile din piața muncii.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an. De asemenea, BNR a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an. Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit - „Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă în ianuarie, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor“. Creşterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuşi robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză - „Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deşi cu o contribuţie diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creştere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net şi-a mărit în schimb contribuţia negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete). Pe ansamblul lui 2017, creşterea economică a accelerat la 7%, în condiţiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar şi a unui aport negativ în creştere al exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB“. Banca centrală mai spune că datele statistice din ianuarie 2018 relevă menţinerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producţiei industriale, precum şi a celei aferente activităţii de comerţ şi servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real - „În primele două luni, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în total, până la 62,9% (de la un minim de 35,6% în mai 2012)“. Pentru lunile următoare, BNR notează că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile - „Ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condiţiile din piaţa muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei şi a inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Pe baza datelor disponibile în acest moment, am hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an“.