Criticile dure aduse de jurnaliştii străini Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), referitoare la starea drumurilor din România, nu par să însemne nimic pentru obrazul gros al oficialilor români. Prezentă, vineri, la Constanţa, pentru a inspecta stadiul lucrărilor la Autostrada Soarelui, ministrul de resort, Anca Boagiu, s-a arătat mulţumită de progresele realizate. „În condiţiile în care anul trecut exista perspectiva de a nu avea nimic, sunt mulţumită de progresele realizate. Avem deja termenele clare pentru finalizarea lucrărilor, ceea ce este un lucru bun”, a declarat Anca Boagiu, care a sosit pe şantierul din dreptul podului peste Canalul Dunăre-Marea Neagră cu un elicopter. Din păcate, după cum ne-a învăţat însăşi ministresa, care se află la al treilea deadline pe care ni-l flutură pe sub nas, faptul că există termene nu înseamnă că acestea vor fi şi respectate. Pe lângă palma pe care şi-a dat-o singură pe umăr, Anca Boagiu a ţinut să reitereze faptul că, începând cu 31 iulie (mai exact peste aproape două luni), se va putea circula pe tronsonul Basarabi (Murfatlar) – Constanţa, pe o singură cale, pe care vor fi amenajate două sensuri de mers. Din păcate, aşa cum ne-am obişnuit, realitatea de la faţa locului contrazice declaraţiile ministrului.

SITUL ARHEOLOGIC NU SE LASĂ „MUTAT” DE PDL-IŞTI. Unul dintre motivele pentru care tronsonul nu va putea fi finalizat până la termenul specificat îl constituie situl arheologic descoperit de constructori pe porţiunea de autostradă ce străbate localitatea Valu lui Traian (kilometrul 198). În ciuda muncii asidue a arheologilor, care fac tot posibilul pentru a finaliza lucrările, întinderea mare a sitului (este vorba despre o localitate şi un cimitir datând din epoca mediavală, sec. IX-XI) ar putea pune probleme constructorilor. Din păcate, ca de fiecare dată, realitatea nu pare să conteze în ochii oficialilor. „Până pe 5 iunie va fi cercetată această necropolă şi se va putea intra pentru începerea lucrărilor. Dacă este nevoie, vom ajuta şi vom dubla forţa de muncă, să respectăm termenele lucrării”, a declarat, sigură pe ea, Anca Boagiu.

Contrar estimărilor ministrului, şeful şantierului, Traian Cliante, din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a declarat că numai închiderea şantierului va fi făcută în intervalul 5-10 iunie, cu posibilitatea amânării în cazul apariţiei unor noi descoperiri. „Încheierea săpăturilor şi finalizarea descărcării arheologice sunt două lucruri diferite. După ce vom încheia săpăturile, vom face hârtiile. Facem tot ce este omeneşte posibil pentru a încheia la timp. Oricum, până la finalizarea descărcării arheologice, nu se vor putea efectua lucrări în zonă”, a declarat Traian Cliante.

În condiţiile în care lucrările la segmentul Valu lui Traian vor putea începe, cel mai devreme, la mijlocul lunii iunie (în cazul în care săpăturile nu se vor prelungi iar întocmirea rapoartelor de descărcare arheologică va fi realizată în timp record – n.r.), este imposibil ca tronsonul Basarabi - Constanţa să fie finalizat până la sfârşitul lunii iulie. Din fericire, ministrul Transporturilor nu a mai promis, cum a făcut la începutul acestui an, că în iunie 2011 turiştii vor putea circula pe un fir al Autostrăzii Soarelui până la Constanţa sau spre Bucureşti. Nici nu avea cum să o facă, având în vedere faptul că abia în august vor fi semnate actele pentru tronsonul Constanţa – Cernavodă, după ce firma franceză Colas a reziliat contractul, părăsind şantierul la începutul lunii aprilie. Plecarea francezilor era de aşteptat, având în vedere că reprezentanţii Ministerului au schimbat de mai multe ori traseul autostrăzii, au modificat proiectul şi, implicit, nu au pus la dispoziţia constructorului terenul pe care acesta să înceapă lucrările. Mai mult, Boagiu le-a reproşat celor de la Colas că nu s-au ocupat de exproprieri, deşi acestea cad în sarcina statului român care trebuia să cumpere de la proprietari terenul aferent autostrăzii, constructorul neavând niciun drept în acest sens. Vizita ministrului la Constanţa nu a făcut decât să confirme afirmaţiile jurnaliştilor de la Agenţia Reuters, potrivit cărora, decalajul dintre vorbele oficialului şi realitate este uriaş, fiind mai degrabă specific ţărilor din Africa sau Asia decât UE.