Boala cronică de rinichi afectează 10 - 15% din populaţie şi procentul este în creştere, iar din cauza asocierii acesteia cu bolile cardiovasculare şi cu diabetul, fiecare dintre ele poate reprezenta un factor de risc sau de complicaţie a celeilalte, potrivit medicilor. „Asocierea dintre boala cronică de rinichi, diabet şi bolile cardio-vasculare reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, reducând semnificativ speranţa de viaţă a populaţiei. Din cauza relaţiei complexe de cauzalitate între aceste trei afecţiuni, fiecare dintre ele poate reprezenta factor de risc de cauză sau complicaţie a celeilalte”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, Adalbert Schiller, cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichiului ce se desfăşoară sub sloganul “Protejează-ţi rinichii, salvează-ţi inima”. Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Nefrologie, creşterea suferinţei rinichiului şi nedepistarea la timp a bolii duce la o creştere explozivă a numărului de transplanturi şi de dializă. “Transplantul şi dializa reprezintă un eşec. Este eşecul de a preveni boala”, a spus Schiller. El a precizat că, în contextul creşterii numărului de pacienţi cu diabet zaharat de tip II şi cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi. Conform estimărilor specialiştilor, diabetul reprezintă o creştere de aprox. 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi stadiul terminal. Gradul de afectare a funcţiei renale a persoanelor diagnosticate cu diabet creşte progresiv, de la 7,3% în momentul depistării bolii până la 17,3% după cinci ani, ajungând după 15 ani la 28%. Riscul pacientului cu afectare renală rămâne unul cardiovascular în toate cele cinci stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventă cauză de mortalitate în rândul acestora fiind cea de inimă. La rândul lui, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Radu Lichiardopol, a spus că diabetul reprezintă a cincea cauză de deces din lume şi că peste 50 de milioane de oameni au această maladie, un milion dintre ei primind terapie substitutivă renală.

ÎN ROMÂNIA, SE ESTIMEAZĂ CĂ AR FI APROX. 1,3 MILIOANE DE PERSOANE CU DIABET, DIN CARE DOAR 600.000 PRIMESC TRATAMENT ŞI 1.800 SUNT INCLUŞI ÎN PROGRAMUL DE DIALIZĂ

Radu Lichiardopol a atenţionat că, de obicei, boala se dezvoltă lent şi că primele simptome pot apărea atunci când ea este în stadiu avansat, astfel că a recomandat efectuarea unui simplu test de urină care să verifice cantitatea de albumină. Şi la Constanţa numărul persoanelor depistate cu afecţiuni renale este în creştere, potrivit directorului medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Liliana Tuţă, medic nefrolog. Ea susţine că foarte mulţi pacienţi află de boală absolut întâmplător, din păcate în stadii mult prea avansate. Aşa se face că Centrul de Hemodializă din cadrul SCJU are în permanenţă bolnavi care necesită dializă, un tratament care suplineşte funcţiile rinichiului. Coordonatul Centrului de Hemodializă din cadrul SCJU, dr. Bogdan Câmpineanu, a explicat că din cauza faptului că patologia renală nu este una „zgomotoasă”, se impune un control de rutină la şase luni, cel mult un an. În multe situaţii, un banal sumar de urină poate indica o afecţiune renală care, luată din pripă, poate fi tratată cu uşurinţă.