Infecţiile intestinale reprezintă una din marile probleme de sănătate din lumea întreagă, mai ales în sezonul cald, susţine şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, master european în promovarea sănătăţii, dr. Loti Popescu. În timp, potrivit datelor statistice, s-a dovedit că infecţiile au o mare răspândire pe glob. „Boala diareică acută (BDA) este dată de o mare diversitate de germeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi). Indiferent cărei clase aparţin şi ce denumire poartă, germenii infecţioşi cauzează o diaree acută infecţioasă care se manifestă vizibil prin: scaune apoase frecvente, deshidratare în grade variate (care reprezintă urgenţă principală în asemenea situaţii), vărsături, febră”, explică dr. Popescu. Ca urmare a circulaţiei intense a turiştilor s-a favorizat răspândirea pe plan mondial a diferiţilor agenţi infecţioşi. Infecţiile tractului digestiv acţionează asupra organismului în mod complex, în funcţie de infecţiozitatea agenţilor respectivi, dar şi de particularităţile organismului afectat (vârstă, stare de nutriţie, de reactivitate s.a.). Agenţii infecţioşi şi toxinele lor acţionează atât local, cât şi general, prin producerea de dezechilibre hidroelectrolitice, circulatorii şi nervoase (şoc infecţios, stare de toxemie ş.a.).

PROFILAXIA BOLII DIAREICE Profilaxia bolii diareice implică aplicarea unui întreg ansamblu de măsuri de prevenire şi de supraveghere a infecţiilor intestinale. Pentru aceasta, trebuie respectate o serie de măsuri de igienă personală şi colectivă: spălarea pe mâini ori de câte ori este cazul (înainte şi după masă, după folosirea grupului sanitar, la venirea acasă); spălarea sub jet puternic de apă a fructelor şi legumelor; consumul de apă doar din surse sigure, autorizate; verificarea termenului de garanţie şi a menţinerii la rece pentru toate alimentele pe care le cumpărăm; evitarea consumului de conserve mai ales în sezonul cald; evitarea consumului de băuturi neîmbuteliate; evitarea consumului de alimente care se alterează repede (frişcă, creme, maioneze), a îngheţatei dezgheţate, mai ales în sezonul cald; efectuarea controalelor periodice (examene bacteriologice) pentru personalul care lucrează în sectorul alimentar, personalul din instalaţiile centrale de apă şi personalul de îngrijire din sectorul infantil. În situaţia apariţiei semnelor de boală se recomandă prezentarea la medic pentru consultaţii şi tratament adecvat. „Este contraindicat tratamentul cu antibiotice din proprie iniţiativă, fără prescripţie medicală. Părinţii trebuie să-şi supravegheze copiii şi să-i deprindă cu regulile elementare de igienă personală şi colectivă pentru a limita infecţia”, potrivit dr. Popescu. Tot ea a subliniat că nu există o imunizare specifică (vaccin) pentru protecţia masei receptive şi deci pentru limitarea infecţiei şi că prevenirea este singurul mijloc de protecţie împotriva infecţiilor şi a BDA.