Multe dintre afecțiunile sezonului cald nu constituie o problemă de sănătate în România, dar totuși, atunci când se raportează câteva cazuri, intrăm în panică, ne isterizăm. O spun chiar medicii. ”V-au mușcat căpușele, vedeți-vă de treabă dacă nu apare niciun simptom!”, este recomandarea managerului Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, prezent, vineri, la Constanța. Populația a învățat deja că mușcătura de căpușă poate declanșa boala Lyme, maladie la modă, spune profesorul. ”Nu reprezintă o problemă pentru România, reprezintă însă o isterie, ceea ce este cu totul altceva. Isteria se tratează cu medicamente antipsihotice și nu cu antibiotice. Norocul nostru este că, în momentul de față, căpușele nu sunt contaminate. Este un exces de diagnostic de boală Lyme și, ca atare, recomand tuturor oamenilor să-și vadă de treabă dacă nu au niciun fel de simptome după mușcătura de căpușă”, a declarat prof. univ. dr. Streinu-Cercel.

Nici boala West Nile nu mai reprezintă o problemă în România. Era în anii '90 și începutul anilor '97 - 98. ”În momentul de față, circulația acestui virus este sub control din punct de vedere biologic, pentru că s-a saturat populația. Sunt țânțari peste tot, fiecare a primit un număr de înțepături. Dar West Nile reprezintă o problemă importantă la persoanele în vârstă, și nu la persoanele tinere. La persoanele în vârstă poate să genereze o meningoencefalită, care în unele cazuri poate fi și mortală”, explică profesorul.

FĂRĂ EPIDEMII Până în momentul de față, nu avem semnale că am avea de-a face cu evoluția vreunei epidemii pe teritoriul României. ”Știm cu toții că vara asociază căldură, căldura asociază preparate cu conținut proteic mare, vezi produse din carne, produse lactate care se pot contamina cu tot felul de germeni, iar acești germeni pot induce toxiinfecțiile alimentare. Vorbim de toxine care sunt generate în produsul alimentar, deci sunt sintetizate și, ca atare, toxina este cea care produce boala diarerică, nu germenul”, explică profesorul. Ca atare, acest tip de patologie, adaugă el, nu impune asocierea unui antibiotic, ci pur și simplu hidratarea. ”Pacientul trebuie să mănânce în continuare, este cel mai important lucru. Deci, cel mai bun remediu este mâncarea, nu pastilele. Dacă este nevoie, pacientul va merge la o unitate sanitară de profil, unde primește îngrijirile și tratamentul necesar”, a declarat prof. dr. Streinu-Cercel.