Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO) - o boală a somnului frecventă, tratată şi în România din 1997, de la înfiinţarea primului laborator de somnologie, de către medicul Florin Mihălţan - este ignorată de sistemul asigurărilor de sănătate, deşi afectează peste 800.000 de oameni. Este un semnal de alarmă tras de către medici, an de an, atunci când se celebrează Ziua Internaţională a Somnului. În prezent, în România funcţionează 80 de laboratoare de somnologie, patru şi la Constanţa, unul fiind la Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare, iar toate vin în ajutorul pacienţilor care au SASO. SASO se manifestă prin pauze în respiraţie în timpul somnului, urmate de scurte treziri cauzate de lipsa oxigenului, dar neconştientizate, astfel că, dimineaţa, cel care suferă de această tulburare se simte obosit. Mai exact, boala se defineşte prin existenţa a cel puţin cinci pauze de respiraţie, de minimum 10 secunde, în timpul unei ore de somn. Sforăitul persistent şi zgomotos este un simptom la marea majoritate a celor care suferă de SASO. Alte simptome sunt senzaţia de sufocare sau gâfâială, mersul frecvent la toaletă în timpul somnului, adormirea în timpul unor activităţi de rutină, capacitatea redusă de concentrare, iritabilitatea şi somnolenţa în timpul zilei. SASO poate duce astfel la situaţii periculoase, precum accidentele rutiere, în proporţie deloc neglijabilă cauzate de adormirea şoferului la volan. Privarea de somn poate, de asemenea, creşte severitatea unor afecţiuni cronice ca obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare. Tratamentul şi diagnosticarea SASO nu sunt însă decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, astfel că mulţi pacienţi nu se tratează, din cauza costurilor, spun specialiştii.