Problemele cu care se confruntă administraţiile locale din mediul rural se acutizează. Primarii, indiferent de formaţiunea politică din care fac parte, spun din ce în ce mai des că nu mai au forţa necesară să se lupte pentru atragerea de fonduri, indiferent că sunt europene sau guvernamentale. Mai mult, ei spun că nu mai au puterea să mai facă nimic, abia rezistând să îşi ducă traiul de la o lună la alta. Sunt liniştiţi însă că au resursele necesare să asigure măcar plata salariilor. Măcar atât, pentru că oricum sunt nevoiţi să reducă 20% din serviciile pe care trebuie să le asigure pentru populaţie. „Oricum nu cheltuiam prea mult cu iluminatul. De câţiva ani am rezolvat şi noi în parte această problemă, iar acum probabil că vom tăia din nou iluminatul de pe listă“, a declarat primarul comunei Bărăganu, Constantin Benţea. Câţiva angajaţi, câteva servicii de oferit, mai multe servicii externalizate din lipsă de personal - cam aşa sună scenariul pentru multe dintre administraţiile locale din mediul rural. Toţi edilii sunt nemulţumiţi de modul în care gestionează guvernanţii problemele României. „Cred că cei care au făcut până acum proiecte se pot descurca şi ar trebui să le ducă la bun sfârşit pe cele pe care le-au depus deja“, a declarat cu jumătate de glas primarul oraşului Murfatlar, Gheorghe Cojocaru, referitor la faptul că administraţiilor locale nu li se mai permite să întocmească noi studii de fezabilitate pentru proiecte care ar aduce bani europeni în localităţile româneşti. „Cu părere de rău spun că nu am mai trăit aşa ceva niciodată. Am 40 de ani de muncă, din care ultimii 20 sunt în administraţie şi nu am văzut un Guvern mai prost decât acesta. Ne aduce la sapă de lemn“, a mai spus primarul din Bărăganu, care a adăugat că, dacă România va merge în aceeaşi direcţie, nu este exclus ca lumea să iasă în stradă.