Combaterea muncii fără forme legale a devenit lait-motivul premierului Emil Boc, atunci când vine vorba despre proaspătul modificat Cod al Muncii. Pentru a demonstra câtă nevoie avea România de un nou act normativ în domeniul Muncii, şeful Guvernului şi, până la numirea unui nou ministru, şeful interimar al Ministerului Muncii, a ieşit din nou la rampă pentru a declara război muncii fără forme legale. El a declarat, la finalul întâlnirii de ieri de la Ministerul Muncii, cu ministrul Internelor, Traian Igaş şi reprezentanţii Inspecţiei Muncii, că vor fi aplicate sancţiuni dure pentru munca la negru. „Atrag atenţia ferm celor care încă utilizează forme nelegale cu privire la salariaţi să încheie contracte de muncă. Noul Cod al Muncii prevede sancţiuni pecuniare de patru ori mai mari ca vechiul act, dar şi sancţiuni penale”, a spus ministrul interimar al Muncii. La rândul său, ministrul Internelor, Traian Igaş, a declarat că până mâine va fi „creionat” un plan de acţiune împreună cu Poliţia şi Jandarmeria pentru combaterea muncii la negru, iar de săptămâna viitoare vor intra „în acţiune”. „Vor fi făcute controale peste tot, în special acolo unde constatăm că există muncă la negru. Deja se ştiu foarte bine sectoarele unde practica este mai răspândită”, a zis Traian Igaş. Din păcate, în condiţiile în care noul Cod al Muncii a prelungit perioada de probă până la 90 de zile, iar practica a demonstrat de nenumărate ori acest lucru, angajatorii nu încheie contracte de muncă pe perioada de probă, munca la negru nu va fi niciodată combătută, angajaţii la negru urmând să devină angajaţi de probă.

PROGRAM CADRU. La nivelul judeţului Constanţa există, potrivit inspectorului şef din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Constanţa, Eugen Bola, un program cadru realizat cu Inspecţia Muncii, în care accentul controalelor este pus pe munca fără forme legale. „În perioada următoare vom intensifica controalele pe această tematică. Noi efectuăm oricum, de două ori pe săptămână, astfel de verificări. Singura diferenţă este că acum ne vom axa exclusiv pe verificarea existenţei contractelor de muncă şi a pontajelor, nu vom mai verifica toate documentele agenţilor economici”, a declarat Eugen Bola. Odată cu trecerea carnetelor de muncă în gestiunea agenţilor economici, aproximativ 15 inspectori din cadrul ITM vor trece de la evidenţa muncii la corpul de control, sporind, în acest fel, numărul controalelor. Din păcate, potrivit sindicaliştilor, războiul declarat de guvernanţi împotriva muncii fără forme legale este complet inutil. Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că modificările aduse Codului Muncii nu vor rezolva problema muncii la negru în România, ci vor consolida munca la gri. Liderul sindical a explicat că principalul motiv pentru care economia subterană nu va putea fi scoasă la suprafaţă constă în existenţa unor probleme majore în monitorizarea în timp real a relaţiilor de muncă de pe piaţa de resort din România. În opinia acestuia, până când în România nu se va introduce cartea de muncă electronică, în care să fie înregistraţi toţi lucrătorii, inclusiv cei aflaţi în perioada de probă, nu se va putea rezolva problema muncii la negru.