Dacă ar fi să luăm „de bune” toate declaraţiile date de guvernanţii actuali ai României, ţara noastră s-ar număra printre puţinele din Europa unde lucrurile merg bine, în ciuda crizei. Din păcate, pentru cei care locuiesc, încă, pe plaiurile mioritice, afirmaţiile celor aflaţi la Putere nu fac nici cât o „ceapă degerată”, în condiţiile în care ei se confruntă, zilnic, cu greutăţile vieţii din România. Dar, pentru că, indiferent de ce s-ar întâmpla, bogatul nu-i va crede niciodată săracului, premierul Emil Boc continuă să vândă gogoşi românilor, încercând cu disperare (la urma urmei se apropie alegerile) să-i convingă că de fapt o duc bine, dar nu-şi dau ei seama. Profitând de faptul că Europa este pe cale să fie lovită de un al doilea val al crizei economice (noi încă ne luptăm să ieşim la suprafaţă după primul val - n.r.), Boc a ţinut să atragă atenţia românilor că, mulţumită Guvernului în fruntea căruia se află, „evoluţia negativă a României spre colapsul economic” a fost stopată (!?). „Dacă România nu lua măsurile acelea, astăzi ţara ar fi avut un deficit bugetar de minus 14%. Azi îl are de minus 4,4%, deci o diferenţă de aproape 10 procente. Gândiţi-vă cine ar fi împrumutat ţara noastră cu asemenea sumă uriaşă de bani doar ca să consume? Nimeni”, a declarat Boc.

INVESTIŢII DOAR CU NUMELE Premierul a mai spus că anul viitor deficitul bugetar va fi sub 3%, iar România se va împrumuta mai puţin în 2012 în comparaţie cu acest an. „Anul trecut am avut un deficit bugetar de 6,5%, anul acesta îl avem de 4,4%. La anul va fi sub 3%. Asta înseamnă că ţara, încetul cu încetul, îşi reduce împrumuturile şi poate să îşi susţină creşterea economică. Nu trebuie laureaţi ai premiilor Nobel să vină şi să ne spună ce trebuie să facem ca să putem avea locuri de muncă”, a adăugat Boc. Partea proastă este că, în România, reducerea deficitului bugetar s-a realizat numai prin disponibilizări şi reduceri salariale, ceea ce înseamnă că, pe termen lung, aceste reduceri nu vor însemna nimic (va veni vremea când guvernanţii nu vor mai avea de unde să taie şi-şi vor da seama că deficitul bugetar reîncepe să crească, fără să mai poată fi stopat colapsul economic al României). Pentru ca România să se poată lăuda cu o creştere economică reală, guvernanţii ar fi trebuit să găsească metode prin care să producă bani la buget. Nici măcar banii alocaţi investiţiilor, cu care se laudă în ultima vreme membrii Guvernului nu sunt o veste foarte bună. În primul rând, această măsură trebuia luată de la începutul crizei, în al doilea rând, banii pentru investiţii trebuie să ajungă în lucrările propriu-zise, nu doar în comisioane. În condiţiile în care o mare parte din investiţii sunt puse sub semnul întrebării în ceea ce priveşte corectitudinea licitaţiilor (ultimul caz de acest fel priveşte licitaţiile pentru Coridorul IV Paneuropean), este greu de crezut că actualii guvernanţi vor fi în stare să facă bugetul de stat să producă.