Premierul Emil Boc a declarat, luni seară, la postul naţional de televiziune, că, din punctul său de vedere, scaunul de premier nu este pe viaţă şi dacă nu poate impune cele patru legi ale reformei prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament va lăsa pe alţii să facă treabă. Întrebat dacă ia în calcul ipoteza demisiei din funcţia de prim-ministru, Boc a spus că Executivul va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii pe cele patru legi ale reformei şi “cei care nu doresc nu votează şi cade Guvernul”. El a mai spus că nu poate să nu facă reformele de teamă că va cădea Guvernul sau de teamă că mîine va pleca acasă. “Să ştiţi că un prim-ministru este fericit dacă pleacă acasă într-o perioadă de criză”, a arătat Boc, precizînd că meseria sa este de cadru didactic universitar şi “nu ţine cu forţa de scaunul pe care îl are în prezent”. Premierul a ţinut să sublinieze că a venit în această funcţie de la Cluj-Napoca, unde era primar, şi simte ca nu s-a mişcat nimic de şapte luni de cînd s-a instalat Guvernul. Prim-ministrul s-a referit, astfel, la cele patru legi pentru care Executivul intenţionează să-şi asume răspunderea în Parlament, la începutul lunii septembrie, şi anume salarizarea unică, cumulul salarii-pensii, învăţămînt şi restructurarea aparatului de stat. Boc a atras atenţia că, dacă nu se adoptă legile reformei prin asumarea răspunderii Guvernulului în Parlament, nu se mai justifică Parteneriatul pentru România, documentul pe care s-a clădit coaliţia guvernamentală dintre PSD şi PD-L. Întrebat ce se va întîmpla dacă PSD nu va fi de acord cu asumarea răspunderii Guvernului pe legile educaţiei, Boc a spus că acesta este testul pentru PSD, nu pentru PD-L. Premierul şi-a exprimat nemulţumirea pentru tergiversarea adoptării legii educaţiei, deşi despre acest proiect s-a vorbit încă de la începutul anului, o dată cu semnarea Pactului pentru educaţie şi prezentarea raportului Miclea. Pe de altă parte, Emil Boc şi-a exprimat speranţa ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să elibereze în septembrie a doua tranşă din credit, care va finanţa deficitul bugetar, estimat la 7,3% din PIB în 2009, precizînd că sumele de la Fond sînt “cei mai ieftini bani” pe care România îi poate împrumuta: “În mod normal, acei bani urmau să meargă la BNR, aşa era acordul iniţial, dar aceşti bani, după toate probabilităţile, vor veni la Guvern pentru a putea ajusta deficitul bugetar pe care îl avem”. El a precizat că rezerva valutară a BNR este suficient de mare atît pentru menţinerea cursului de schimb, cît şi pentru a diminuarea rezervelor minime obligatorii. De asemenea, şeful Executivului a subliniat că rectificarea bugetară va avea în vedere păstrarea locurilor de muncă şi asigurarea cheltuielilor de funcţionare a statului: “Vom asigura salariile şi pensiile, că s-a vorbit că nu sînt bani pentru justiţie, armată, interne, vreau să asigur că există resurse financiare şi se vor plăti salariile şi în educaţie, şi în armată, nu sînt probleme”. Încercînd să pară optimist, premierul a afirmat că declinul economic se va opri în ultimul trimestru al anului, iar în 2010 România va înregistra o creştere a Produsului Intern Brut. FMI prognozează pentru România o scădere economică de 8-8,5% în 2009, dublu faţă de estimarea anterioară, din luna martie, de 4,1%.