Soarta angajaţilor din România a fost pecetluită, ieri, de guvernanţii mai interesaţi să apere interesele proprii decât pe cele ale oamenilor care i-au ales şi care au sperat că aceştia le vor oferi o viaţă mai bună. Premierul Emil Boc a cerut parlamentarilor să accepte promovarea noului Cod al Muncii prin angajarea răspunderii Guvernului, susţinând că modificările propuse vor reduce cazurile de muncă la negru şi vor majora veniturile atrase din taxe vărsate la buget, ca urmare a încheierii mai multor contracte de muncă. În condiţiile în care nu există locuri de muncă, este curios de aflat cum anume vor putea fi încheiate mai multe contracte de muncă, mai ales că, până în prezent, Guvernul nu a luat nicio măsură pentru redresarea economiei ci numai pentru menţinerea acesteia pe linia de plutire, prin măsuri pe termen scurt (reducerea salariilor, pensiilor, salariaţilor) care, pe termen lung, vor duce la prăbuşirea totală a economiei româneşti. În ceea ce priveşte motivul pentru care a fost modificat Codul Muncii, deşi nici sindicatele şi nici patronatele nu au solicitat acest lucru, premierul a declarat că proiectul de modificare a actului normativ reprezintă „voinţa coaliţiei”. „Prezint astăzi produsul voinţei coaliţiei, care corespunde nevoilor ţării de a se crea mai uşor locuri de muncă. Cu toţii avem interesul comun de a avea mai multe locuri de muncă, iar partenerii noştri sociali nu vor fi excluşi de la dialog”, a spus Boc. Cu alte cuvinte, prin crearea „mai uşor de locuri de muncă”, premierul înţelege concedierea după bunul plac a angajaţilor de către patroni, lucru posibil după intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii. Mai mult, prin stabilirea criteriilor de performanţă exclusiv de către angajator, salariaţii vor trăi mereu cu teama că îşi pot pierde oricând locul de muncă.

MOŢIUNE PREGĂTITĂ. Fără siguranţa zilei de mâine, lăsaţi la cheremul şefilor, muncitorii români vor fi transformaţi în sclavi. Nimeni nu va îndrăzni să-i spună patronului că vrea să i se plătească orele suplimentare, sau că nu poate lucra peste program în fiecare zi, pentru că se poate trezi, chiar a doua zi, dat afară, pe motiv că nu a îndeplinit criteriile de performanţă. În plus, prin asumarea Codului Muncii, guvernanţii au scăpat de unul din principalii oponenţi: sindicatele. Din acest motiv, la negocierile pe marginea proiectului de modificare a legislaţiei Muncii, guvernanţii au simulat dialogul, niciuna dintre propunerile sindicatelor şi patronatelor nefiind luată în seamă. Şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului noului Cod al Muncii s-a desfăşurat, ieri, în absenţa reprezentanţilor opoziţiei. Liderii de grup ai PNL şi PSD au venit în faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, unde a avut loc şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, şi au anunţat ziariştii că parlamentarii USL nici măcar nu vor intra în sală. USL a pregătit draftul moţiunii de cenzură, intitulată „Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, care va fi depusă imediat ce Guvernul îşi va angaja răspunderea, în text fiind inserat îndemnul adresat parlamentarilor PDL de a-l înlătura pe Emil Boc din fruntea Guvernului. Textul moţiunii are 15 pagini şi critică politica guvernamentală a Guvernului Boc şi a filosofiei conomice promovate de acesta. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

PLÂNGERE PENALĂ ÎMPOTRIVA DEPUTAŢILOR. Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) şi Cartel Alfa au făcut o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva membrilor Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, pentru că nu li s-a permis accesul la şedinţa de asumare a răspunderii Guvernului pe Codul Muncii, deşi solicitaseră acest lucru încă din 24 februarie. Liderii BNS, Cartel Alfa, CNSLR-Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Meridian au depus în 24 februarie, la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor o solicitare privind participarea la şedinţele camerelor reunite ale Parlamentului, cu prilejul asumării răspunderii Guvernului cu privire la Codul Muncii. Solicitarea a fost făcută pentru ca 60 de reprezentanţi ai celor cinci confederaţii sindicale să participe la şedinţă. Cererea de participare a fost depusă pentru perioada 1 martie - 1 aprilie şi a vizat şedinţele în care urmau să aibă loc prezentarea asumării, dezbaterea eventualei moţiuni de cenzură şi votul asupra acesteia din urmă.

SINDICALIŞTII, INTERZIŞI DIN MOTIVE DE SECURITATE. Confederaţiile susţin că şi-au asumat obligaţia de a nu tulbura în niciun fel lucrările şedinţelor. Sindicaliştii au aflat, luni, dintr-o declaraţie a Robertei Anastase, că Biroul Permanent a decis prin vot majoritar să nu permită accesul reprezentanţilor sindicali la lucrările camerelor reunite, fapt confirmat telefonic de Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. În plângerea penală, confederaţiile susţin că prin această decizie se încalcă prevederile Constituţiei care stipulează că „şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt publice” şi aceste şedinţe pot fi secrete doar în baza hotărârii adoptate de către camere. „Prin exercitarea cu rea credinţă şi în deplină cunoştinţă de cauză, membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor au comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, decizia lor aducând o vătămare evidentă intereselor legale şi constituţionale ale reprezentanţilor sindicali”, se arată în plângerea înaintată Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Confederaţiile au cerut declanşarea urmăririi penale şi trimiterea vinovaţilor, prin rechizitoriu, în faţa instanţei de judecată. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, luni, „din raţiuni de securitate”, ca la şedinţa în care Guvernul îşi asumă răspunderea pe Codul Muncii, în Parlament să poată participa ca invitaţi doar ziariştii, nu şi cetăţenii, a declarat preşedintele Camerei, Roberta Anastase.