După ce a retezat fără milă pensiile bătrânilor şi salariile bugetarilor, invocând nişte strategii obscure pe care nici analiştii financiari internaţionali nu le înţeleg, Guvernul pregăteşte o nouă lovitură: Codul Fiscal modificat prin Ordonanţă de Urgenţă! Deşi aceste modificări - publicate vineri pe site-ul Ministerului de Finanţe, adoptate săptămâna viitoare şi care vor intra în vigoare la 1 iulie - taie în carne vie, analiştii spun că nu vor produce efectele scontate în colectarea veniturilor la buget, deoarece reflectă starea precară a finanţelor şi nu au fost gândite suficient în cadrul unei strategii pe termen lung. La un calcul sumar, prin modificările legii fiscale care desfiinţează tichetele de toate tipurile, impozitează jocurile de noroc, dublează şi, respectiv, triplează impozitul pe clădirile aflate în proprietate personală, măreşte dobânzile la credite şi depozite etc., statul va aduna în vistierie măreaţa sumă de… aprox. 400 de milioane! Şi ştiţi unde se face cea mai mare economie? La tichetele de creşă care vor salva România din criză cu cei 1.000 de lei pe care-I aduc la buget!!! No comment!

TICHETE DE MASĂ. Decizia Finanţelor de a impozita tichetele de masă şi tichetele-cadou prin includerea contravalorii acestora în veniturile salariale va determina dispariţia acestora de pe piaţă. \"Firmele vor renunţa la tichetele de masă, vacanţă, creşă, cadou... Problema este cât adună statul din bugetul companiilor…\", a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

JOCURI DE NOROC. Tot de la 1 iulie, veniturile din jocuri de noroc vor fi impozitate cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor. În prezent, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei inclusiv.

„TAXĂ DE SOLIDARITATE” PE CLĂDIRI. \"Noutatea constă în dublarea procentului de majorare\", spune Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran. Practic, în noua formă, OUG impune taxarea cu 50% a primei clădiri, cu 100% a celei de-a doua clădiri şi cu 200%, a celei de a treia aflată în proprietate personală, faţă de nivelul datorat curent, în anul 2010, pentru clădirile care nu sunt închiriate.

DOBÂNZI MAI MARI LA CREDITE ŞI DEPOZITE. Nici conturile curente sau depozitele nu scapă de impozite. În fapt, impozitele pe conturile de economii, existente şi anterior acestei OUG, au determinat bancherii să treacă deponenţii de pe conturi de depozite la termen, pe conturi curente, pentru a evita fostul regim de impozitare. \"Depozitele au şi un alt cost: inflaţia\", a explicat Biriş. \"Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente precum şi cele la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010 se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic\", se stipulează în OUG. Un prim efect al birurilor impuse conturilor curente ar fi creşterea uşoară a dobânzilor, atât la depozite, cât şi la credite. \"Băncile vor încerca să crească dobânzile când vor avea un gol de lichiditate. La contul curent, dobânzile sunt foarte mici, foarte aproape de zero. Statul nu va câştiga, practic, nimic. Dar la dobânzile la termen, 16% din dobânzile de 5-6% înseamnă cam un punct procentual\", spune consultantul financiar Bogdan Baltazar. \"Va începe concurenţa între bănci, cred că vor creşte şi dobânzile, şi asta se va reflecta şi într-o scumpire a creditelor. Nu cu mult, dar va fi o presiune\", a mai spus el.

ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE. Persoanele care au venituri din activităţi independente vor răspunde în solidar cu firmele cu care lucrează pentru contribuţiile sociale şi impozitele datorate dacă banii încasaţi vor fi asimilaţi câştigurilor salariale, potrivit OU. \"În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă se aplică regulile de determinare a impozitului şi a contribuţiilor sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază. (...) Orice activitate poate fi reconsiderată drept activitate dependentă în conformitate cu principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art. 7, alin. (1), pct. 2. În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit\", se arată în proiect. Astfel, în cazul firmei plătitoare aflată în insolvenţă sau care nu achită contribuţiile şi al cărei patrimoniu nu acoperă sumele datorate, beneficiarul veniturilor din activităţi independente, în care sunt incluse şi drepturile de proprietate intelectuală, reconsiderate ca venituri salariale, este pasibil de plata tuturor contribuţiilor, care pot ajunge la aproximativ 80% din veniturile încasate. La un venit anual de 30.000 de lei, un un beneficiar ar putea datora statului în jur de 25.000 de lei. Proiectul de act normativ include o nouă prevedere, prin care Fiscul va avea posibilitatea să reconsidere o activitate ca fiind dependentă şi veniturile asimilate salariilor în funcţie de \"orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii\", definiţie care oferă o marjă de manevră extrem de largă inspectorilor fiscali.

SPORT. Începând cu luna iulie vor fi abrogate şi prevederile Legii educaţiei fizice şi sportului privind opţiunea acordată sportivului profesionist, care a încheiat o convenţie civilă cu o structură sportivă, de a i se asigura la cerere participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii public şi/sau privat.