Preşedintele Bulgariei, Gheorghi Părvanov, i-a încredinţat oficial, joi, lui Boiko Borisov, liderul formaţiunii GERB, sarcina formării noului guvern. Premierul desemnat a confirmat intenţia de a forma un guvern alcătuit doar din membri GERB, cu condiţia primirii susţinerii altor formaţiuni politice din Parlament. Formaţiunea GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) a obţinut 116 locuri în Parlamentul de 240 de locuri. Trei formaţiuni de dreapta - Ataka (ultranaţionalistă), Coaliţia Albastră şi Ordine, Legalitate, Justiţie (populistă) - sînt pregătite să susţină guvernul format de GERB. Coaliţia Albastră, partenerul GERB în Partidul Popular European, ar dori să facă parte din noul Cabinet, deşi are dubii în legătură cu durata rămînerii la guernare. Boiko Borisov, în vîrstă de 50 de ani, are la dispoziţie o săptămînă pentru prezentarea echipei guvernamentale. Portiofoliul Finanţelor ar putea fi acordat lui Simeon Djankov, iar Ministerul de Interne lui Ţvetan Ţvetanov, preşedintele GERB. Un reprezentant al minorităţii turce, sculptorul Vejdi Racidov, ar putea deveni ministru al Culturii, în încercarea GERB de a atrage voturile etnicilor turci. Ministerul Educaţiei ar urma să fie condus de Iordanka Fandakova, în prezent responsabil pentru Educaţie la Primăria Sofiei. Parlamentul urmează să aprobe noua echipă guvernamentală pe 27 iulie. Obiectivul prioritar al noului guvern, în afară de combaterea crizei, va fi optimizarea utilizării fondurilor europene şi deblocarea fondurilor suspendate de Comisia Europeană.

Bulgaria nu a reuşit să ia măsuri suficiente pentru combaterea corupţiei şi a crimei organizate, potrivit unui raport al Comisiei Europene referitor la progresele înregistrate de ţară, care va fi publicat la 22 iulie. Autorităţile de la Sofia au făcut anumite progrese în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate, dar există în continuare o lipsă de dorinţă politică şi consens în legătură cu aceste probleme, se arată în raportul CE. Comisia evidenţiază faptul că crimele continuă să facă parte din activitatea cotidiană a ţării, în vreme ce autorităţile bulgare tergiversează judecarea presupuşilor mafioţi. Raportul evidenţiază faptul că includerea Bulgariei în zona Schengen depinde în mod direct de progresele pe care le va face ţara în combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Nu va fi activată nicio clauză de salvgardare împotriva Bulgariei în acest sens, deoarece CE se teme că acest lucru ar împiedica implementarea reformelor în sistemul judiciar bulgar în loc să le accelereze. Statele membre UE urmează să discute şi să voteze rapoartele pentru Bulgaria şi România, în septembrie şi octombrie, cînd se va clarifica dacă se va cere activarea clauzelor de salvgardare împotriva uneia din ţări, atîta timp cît este posibil din punct de vedere legal. Potrivit tratatelor de aderare pentru Bulgaria şi România, clauzele de salvgardare ar putea fi activate pînă la sfîrşitul celui de-al treilea an de la aderare.