În lipsa specialiştilor şi a dotărilor corespunzătoare, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, o serie de afecţiuni sunt subdiagnosticate, susţin chiar specialişti ai celei mai mari unităţi sanitare din judeţ. Conf. univ. dr. Cristina Mihai spune că, la spitalul din Constanţa, nu pot fi diagnosticate toate afecţiunile de care suferă micii pacienţi, întrucât unitatea sanitară nu are specialişti şi nici dotarea corespunzătoare. Ea s-a arătat indignată de faptul că, în prezent, Ministerul Sănătăţii nu mai oferă posibilitatea de supraspecializare a medicilor din ţară. „Sunt mulţi copii pe care suntem nevoiţi să-i trimitem la unităţile medicale din Bucureşti”, a declarat conf. univ. dr. Mihai. Purtătorul de cuvânt al SCJU, dr. Florian Stoian, laudă iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, de a încheia parteneriate cu unele spitale renumite din ţară, astfel asigurându-se un schimb de experienţă cu mari profesori, medici care sunt deja supraspecializaţi pe unele domenii, dispărând astfel subdiagnosticarea.

PEDIATRIA, UN DOMENIU DEFICITAR. La SCJU, pediatria este un domeniu deficitar, cea mai mare unitate sanitară din judeţ neavând specialişti în cardiologie vasculară, dermato-venerice, gastroenterologie, neurochirurgie etc.. „Şi noi avem copii cu ulcer, însă nu-i putem diagnostica pentru că nu avem cum. Avem copii cu pancreatită, însă, la fel, nu-i putem diagnostica, aşa că-i trimitem la Bucureşti. Ce facem cu copiii cu hepatite B şi C?”, întreabă conf. univ. dr. Mihai. Medicii sunt convinşi că un spital de copii, aşa cum multe judeţe din ţară au deja, ar fi o salvare pentru copiii din judeţul nostru. Într-un singur loc s-ar strânge toate specialităţile pediatriei, s-ar crea un „loc” ideal pentru atragerea specialiştilor. Nu este pentru prima dată când, la nivel de Constanţa, se ridică această problemă, însă fără niciun ecou. Fără proiecte de viitor care să ofere o certitudine în pediatrie, medicii rezidenţii pleacă pe capete din ţară. Nimic nu-i mai ţine să se specializeze în România, după care să revină să profeseze la SCJU. „Trebuie să recunoaştem că salariul unui rezident este unul derizoriu. Crearea unor structuri financiare care să le poată oferi un cadru legal rezidenţilor să se specializeze în ţară sau străinătate, cu obligativitatea să se întoarcă de unde au plecat şi să profeseze minimum şapte ani ar fi, în opinia mea, binevenită. Cel care-i plăteşte, care le asigură un sprijin la specializare, trebuie să beneficieze de rezultate”, spune dr. Stoian. Totodată, el este convins că parteneriatul public privat ar putea salva domeniul sanitar.