Bolile cronice netransmisibile sunt principala cauză de deces în lume, cu peste 39 de milioane de victime anual, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dar ele pot fi prevenite, a subliniat, vineri, în deschiderea primului Congres naţional consacrat acestui subiect, academician prof. dr. Maya Simionescu, directorul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „N. Simionescu”. „De un număr de ani s-a dat alertă planetară - bolile cronice netransmisibile sunt, prin gravitate şi răspândire o problemă majoră de sănătate a secolului. Ele pot fi prevenite şi de aceea un forum ca acesta este deosebit de important”, a spus prof. dr. Simionescu. Bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii sunt responsabile de peste 60% din decese în lume, a evidenţiat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Cristian Irimie, accentuând necesitatea elaborării de strategii naţionale în concordanţă cu cele europene şi mondiale. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, prof. dr. Irinel Popescu, s-a referit la necesitatea utilizării expertizei acestui for ştiinţific în elaborarea unor politici de sănătate. Acesta consideră că toate discuţiile care vor avea loc în cadrul manifestării ştiinţifice ar trebui sintetizate într-un document scris. „Impactul clinic al unei boli cronice netransmisibile schimbă ireversibil viaţa pacientului. Diabetul, bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, bolile cronice pulmonare sau cancerul impun o medicaţie strictă şi costisitoare, iar pe lângă durerea fizică pricinuită, aceste boli au şi un important impact psihologic”, a reliefat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române. Factorii de risc identificaţi ca fiind responsabili de creşterea numărului de persoane afectate de aceste boli sunt stilul de viaţă, alimentaţia, sedentarismul, fumatul, alcoolul. Dacă se reuşeşte controlul lor, se poate reduce creşterea lor, a arătat prof. dr. Hâncu. Prevenţia presupune intensificarea educaţiei, dar şi finanţare, a adăugat acesta. Hâncu s-a referit şi la necesitatea unor reglementări legislative în rândul producătorilor de alimente. „Raportul ONU recomandă creşterea fiscalităţii pentru produse nesănătoase cum sunt grăsimile, acizii trans, dulciurile”, a menţionat specialistul. Diabetul se preconizează că va afecta în 2030 peste 500 de milioane de oameni, însă această cifră s-ar putea reduce la jumătate prin măsuri de prevenţie - o alimentaţie sănătoasă, exerciţii fizice, reducerea consumului de alcool şi tutun, a subliniat prof. dr. Maria Moţa, preşedinta Societăţii de Boli de Nutriţie din România. Aceasta a accentuat asupra complexităţii problematicii, care trebuie susţinută şi de autorităţi, respectiv Ministerele Sănătăţii, Agriculturii, Educaţiei. Educaţia pentru un stil de viaţă sănătos trebuie să înceapă din grădiniţă şi să fie continuă, a susţinut prof. dr. Maria Moţa. Referitor la tratamente, medicul a menţionat că persoanele care au nevoie de insulină ar putea fi echilibrate prin pompe de insulină, mai ales copiii şi gravidele. Acestea nu sunt suficiente, în România fiind aproximativ 500 astfel de pompe, în timp ce în ţările din jur sunt 2.000-3.000.