Lumea modernă în care trăim este dominată de cifre. Avem cu toții un cod numeric personal și nu este de mirare că ne este contabilizat fiecare aspect al vieții. Costurile economice ale bolilor cardiovasculare în Europa ar urma să crească până la 162 miliarde de dolari pe an în 2020, arată un nou studiu publicat de Centrul pentru Cercetare Economică și Afaceri.

EUROPA... INIMOASĂ Costul bolilor cardiovasculare în primele șase economii europene - Germania, Franța, Italia, Spania, Suedia și Marea Britanie - vor crește de la 102,1 miliarde de euro, în 2014, la 122,6 miliarde de euro, circa 161,7 miliarde de dolari, în 2020. Cea mai mare parte a poverii economice, aproximativ 130,2 miliarde de dolari, va rezulta din costurile directe pentru sistemul de sănătate provenite de pe urma bolilor cardiovasculare, printre care se numără cardiopatia coronariană, insuficiența cardiacă, cardiopatia congenitală și accidentul vascular cerebral. La acestea se vor adăuga costuri indirecte, în valoare de 31,5 miliarde de dolari în cele șase țări, provenite de pe urma pierderilor de productivitate ca urmare a deceselor premature și a costului morbidității. ”Povara financiară a bolilor cardiovasculare și a impactului uman asupra indivizilor și familiilor lor va crește dacă nu vom rezolva această problemă. Acest lucru presupune o abordare coordonată între industria farmaceutică, mediul academic, sisteme de sănătate și guverne”, a declarat Tom Keith-Roach, vicepreședinte pentru Europa de Est al AstraZeneca.

Germania, țara cu cea mai mare populație din UE, ar urma să suporte cele mai mari costuri de pe urma bolilor cardiovasculare, cu un impact economic estimat la un total de 54,5 miliarde de dolari în 2020. Există numeroși factori de risc asociați cu bolile cardiovasculare, precum inactivitate fizică, obezitate și diabet. CEBR estimează că bolile cardiovasculare vor provoca decesul a peste 1,2 milioane de persoane în 2020, în creștere față de 1,1 milioane în acest an.

SCHIMBĂRILE CLIMEI AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un raport șocant, menit să atragă atenția asupra riscurilor pe care le presupun schimbările climatice pentru sănătatea oamenilor. Modificarea climei ar putea provoca malnutriție, malarie, diaree, care s-ar solda anual cu câte 250.000 de decese din 2030. Totodată, raportul consideră că schimbarea climei va antrena o creștere a cheltuielilor directe pentru domeniul sănătății de două până la patru miliarde de dolari pe an din prezent până în 2030. ”Dovezile sunt de necontestat: schimbările climei amenință sănătatea oamenilor”, a afirmat directorul general al OMS, Margaret Chan, în deschiderea unei conferințe de trei zile organizate la Geneva, la care iau parte peste 300 de experți.

Poluarea aerului stă, la ora actuală, la originea a șapte milioane de decese premature în fiecare an, a reamintit Maria Neira, director pentru sănătate publică și mediu înconjurător în cadrul OMS. ”Dacă se reduc emisiile de gaze cu efect de seră, se diminuează, în același timp, poluarea aerului și numărul de boli cardiovasculare și respiratorii legate de aceste fenomene”, a afirmat acesta. Conferința urmează să adopte, astăzi, o serie de recomandări adresate în special summitului asupra schimbărilor climatice care va avea loc la New York, la 23 septembrie, și conferinței statelor-părți la Convenția ONU asupra Climei, care ar urma să se desfășoare la Paris, în 2015.