Incidenţa bolilor neurologice este alarmantă în România. Datele statistice arată că este de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale UE. În topul afecţiunilor se clasează accidentul vascular cerebral (AVC). După AVC, următoarele locuri în domeniul neuroregenerării sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de Parkinson. Şi asta chiar dacă bolile ar putea fi prevenite prin metode simple: mişcare, alimentaţie naturală, citit, potrivit specialiştilor. „Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale, care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă”, a declarat preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), dr. Dafin Mureşanu, în conferinţa de presă organizată cu ocazia celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc la Bucureşti, în perioada 26 - 28 iunie. Ca să ne protejăm sistemul nervos, medicul spune că ar trebui să încercăm să trăim cât mai echilibrat şi normal, să avem o viaţă organizată, să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm mai multe lucruri care au de-a face cu natura şi mai puţin cu industria chimică, să folosim cu măsură toate tehnologiile, şi anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la TV. Foarte importantă este fericirea pe care ne-o creăm, a arătat dr. Dafin Mureşan. „Trebuie dezvoltat un sistem de relaţii interumane care să permită obţinerea unei stări de fericire şi satisfacţie, nu o viaţă în solitudine. Poţi fi în solitudine şi cu foarte mulţi oameni în jur. Poţi fi în solitudine şi cu propria ta familie şi să comunici prin e-mail, deşi eşti în camera alăturată. Este cel mai rău exemplu de urmat în ceea ce priveşte modul în care trăim viaţa. Noi suntem responsabili pentru modul în care am ajuns să ne trăim viaţa astăzi şi repercusiunile acestuia asupra creierului”, a spus Mureşanu.

STAREA PSIHOLOGICĂ GENERALĂ, STAREA DE TENSIUNE ÎN CARE OAMENII TRĂIESC ŞI STRESUL DE ZI CU ZI SUNT FACTORI DE RISC PENTRU TOATE BOLILE, ÎN SPECIAL PENTRU CELE NEUROLOGICE.

S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afecţiunile neuropsihice cauzează dizabilităţi în 19% din cazuri, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare - 4%. Dintre acestea, cele mai severe sunt: tulburarea depresivă, dependenţa de alcool, automutilările, boala Alzheimer şi alte demenţe. Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37% - costuri de îngrijire medicală, 23% - cheltuieli non-medicale), iar 40% sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesională.

CONSTANŢA Nu de mult, medicii constănţeni atrăgeau atenţia asupra bolilor neurologice, care au o incidenţă tot mai mare. Clinica de neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa devine din ce în ce mai aglomerată, nu de puţine ori paturile fiind insuficiente. Şeful Clinicii de neurologie, conf. univ. dr. Anca Hâncu, susţinea că „este extrem de important să se cunoască factorii de risc vasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile”. Nu în ultimul rând, sublinia ea, factorul de stres (fie de la locul de muncă, familial ori social) este, în ultima perioadă, tot mai des întâlnit. Pun în pericol viaţa şi factorii externi, cum ar fi fumatul, alcoolul şi, mai nou, drogurile. Sub nicio formă nu trebuie ignorate sfaturile medicilor, în caz contrar problemele de sănătate pot lua prin surprindere. Imediat ce s-a produs AVC, poate apărea paralizia - deficitul motor -, astfel că dintr-o persoană activă, cu un anumit ritm de viaţă, se ajunge la o persoană imobilizată, dependentă de cei din jur, poate apărea afazia şi, mai grav, coma, explică conf. univ. dr. Hâncu. „În cazul unui bolnav cu AVC trebuie să se intervină rapid. Pe parcursul spitalizării, care trebuie să aibă o durată între 10 şi 14 zile, trebuie să facem totul astfel încât bolnavul să plece acasă cu o dizabilitate cât mai mică”, spunea şeful Clinicii de Neurologie.