Cercetătorii japonezi au descoperit că maladiile de piele persistente, netratate, ar putea afecta organele interne, provocând boli cardiovasculare și tulburări metabolice. Studiile anterioare indicaseră că pacienții cu psoriazis sunt mai susceptibili să sufere un infarct miocardic și au, în medie, o viață mai scurtă decât oamenii sănătoși, însă mecanismul rămăsese până acum necunoscut.

Un grup de cercetători condus de Keiichi Yamanaka, profesor asociat la Universitatea Mie, a emis ipoteza că citokinele, molecule proteice secretate de celulele sistemului limfoid, având rol de semnal pentru alte celule limfoide produse de părțile inflamatorii ale pielii, ar putea avea efect asupra sistemului imunitar. Citokinele sunt molecule de semnalizare care ajută comunicarea între celule în răspunsurile imune și stimulează deplasarea acestora către locurile inflamației, infecției sau traumei. Pentru a verifica această supoziție, cercetătorii au demarat un studiu pe șoareci de laborator modificați genetic pentru a manifesta afecțiuni inflamatorii ale pielii. De-a lungul timpului, acești cobai au început să manifeste simptome ale arteriosclerozei, cardiomegalia, tulburările cardiovasculare și dislipidemie.

Cercetătorii au descoperit că părțile inflamatorii ale pielii produc în exces interleukina 1(IL-1), un fel de citokină. Oamenii de știință au crezut că eliberarea persistentă de IL-1 a provocat simptomele menționate mai sus. După injectarea de anticorpi anti-IL-1 șoarecilor de laborator, simptomele lor s-au ameliorat. Aceste descoperiri ar putea explica o asociere morbidă de arterioscleroză, afecțiuni cardiace, amiloidoză, o boală metabolică ce apare atunci când anumite proteine specifice se acumulează în spațiul intracelular, și cahexie, adică scăderea masei corporale, care nu poate fi reversibilă nutrițional în cazul pacienților cu forme severe ale bolilor sistemice de piele și în bolile sistemice autoinflamatorii și susțin valoarea terapiei anti-IL-1 pentru bolile inflamatorii sistemice.