România se află pe locul cinci în Europa în ceea ce priveşte numărul de persoane cu infecţie virală C (VHC). Conform ultimelor studii, numărul bolnavilor este de aproximativ 650.000, fiind incluşi aici şi cei care nu au fost diagnosticaţi şi trăiesc cu virusul, punându-şi în pericol atât propria viaţă, cât şi pe cea a celor din jur. Cu cea mai mare rată a mortalităţii din Europa cauzată de ciroza hepatică (peste 40 de decese la 100.000 locuitori), România nu dispune de un program de screening care să ajute la diagnosticarea persoanelor infectate şi la începerea tratamentului în timp util. Un astfel de program de depistare precoce va duce la rezultate terapeutice mult mai bune şi, în timp, la reducerea costurilor suportate de stat pentru fiecare pacient în parte, spun specialiştii. O a doua problemă cu care România se confruntă este procentul mic de pacienţi diagnosticaţi cu VHC care ajung să fie trataţi cu terapia standard: din peste 650.000 de persoane infectate, în România sunt tratate aproximativ 42.000 de persoane - adică mai puţin de 10%. Jumătate din persoanele care se încadrează în acest procent şi sunt tratate cu terapia standard fie nu răspund la tratament, fie răspund, însă, după o vreme, boala recidivează. În prezent, pentru aceste persoane nu există nicio opţiune terapeutică în România. La nivel mondial sunt puse la dispoziţia pacienţilor noi terapii care aduc avantaje uriaşe, reprezentând ultima şansă de vindecare. Pentru ca şi pacienţii din România să aibă şanse egale cu pacienţii din străinătate, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, sub egida Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii (MS) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a organizat o dezbatere, ocazie cu care s-a decis iniţierea unui plan de acţiune. Planul vizează începerea unui program naţional de diagnosticare, genotipare şi tratare, precum şi facilitatea accesului pacienţilor la terapia modernă, vitală, în special pentru acei bolnavi care nu au răspuns la tratamentul standard şi care nu au nicio alternativă de tratament în acest moment. „La hepatita C, avem şanse foarte mari de vindecare, de peste 80%. Aşa cum am procedat pentru HIV, trebuie să procedăm şi pentru hepatita C, fără nicio întârziere, pentru că putem salva multe vieţi”, a declarat preşedintele Comisiei de Boli Infecţioase din MS, prof. dr. Adrian Streinu Cercel. Vicepreşedinte al European Liver Pacients Association, Achim Kautz, prezent la eveniment, a declarat că hepatita C este o problemă grav subestimată în România şi că Guvernul trebuie să acţioneze cât mai repede. Studiile arată că, până în anul 2030, numărul de cazuri de ciroză hepatică şi cancer hepatic (complicaţii ce pot apărea în cazul bolnavilor netrataţi) se va dubla.