Cu un picior în groapă, într-o stare de agonie fără precedent, cu resurse inexistente de ajutor pentru populaţie, aşa a ajuns să se „târâie” Sănătatea unei ţări membre a UE. Suntem în 2012, când lumea medicală cunoaşte adevărate progrese, când roboţii au pus deja stăpânire pe chirurgie, când telemedicina este deja o tehnică tot mai frecvent utilizată, când sistemul informatic este stăpân în diferite operaţiuni medicale, când se vorbeşte, tot mai frecvent, în orice domeniu, de „ultima generaţie”. Este inadmisibil ca într-o ţară membră UE, cu mari pretenţii, managerii de spitale să se trezească aproape singuri într-un sistem aflat în fază terminală, să ridice din umeri în faţa problemelor pe care le întâmpină personalul medical, să ridice din umeri în faţa pacienţilor care şi-au plătit tratamentele integral, de parcă noţiunea de asigurat ar fi una complet inexistentă. Este inadmisibil ca un sector extrem de important, care ţine de viaţă şi moarte, să fie tratat cu atâta superficialitate de un guvern care se vrea a fi cât se poate de responsabil. Ani la rând sindicatele din Sănătate, medici şi asistenţi medicali deopotrivă, asociaţii de pacienţi, manageri de spitale, directori de direcţii de sănătate, pacienţi, simpli oameni, au tras „n” semnale de alarmă, au „urlat” din răsputeri despre ceea ce avea să urmeze: moartea clinică a sistemului! Nicio tresărire nu au avut guvernanţii, toate aceste semnale constituind, în mod paradoxal, poate mici „bătăi pe umăr”. Nici în al 12-lea ceas spitalele din România, în general unităţile medicale, medicii, asistenţii medicali nu sunt ajutaţi, singura senzaţie pe care o lasă guvernanţii fiind sfidarea fără margini.

SISTEM DE PRODUCERE A APEI CALDE CARE REDUCE CHELTUIELILE Indiferente la problemele Sănătăţii n-au rămas însă autorităţile locale (Consiliul Judeţean Constanţa – CJC), atunci când acestea au preluat, din punct de vedere administrativ, unele spitale. Cel puţin la Constanţa acest lucru nu poate fi contestat de nimeni. S-au căutat resurse astfel încât să fie aduse îmbunătăţiri celei mai mari unităţi sanitare din judeţ – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cel mai important spital din Dobrogea, care deserveşte vara, în plin sezon estival, o mare parte a populaţiei României, venită pe litoral, în concediu. Acest lucru este foarte bine ştiut la nivel de Minister al Sănătăţii, însă nimeni nu dă doi bani. Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, sesizează cheltuielile mari, pierderile din sistem, după care trece la luarea măsurilor. Cheltuieli extrem de mari are şi Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) din cadrul SCJU, în privinţa consumabilelor, nu doar medicale. Situaţia a fost comunicată CJC, care nu o dată, nu de două ori, ci de nenumărate ori, a sărit în ajutorul spitalului constănţean. S-a reuşit astfel găsirea banilor care au fost utilizaţi la aducerea multora dintre secţiile SCJU la standarde europene. Ieri, managerul SCJU a anunţat o altă investiţie de maximă importanţă: accesarea unor fonduri europene necesare în amenajarea unui sistem de producere a apei calde menajere de consum, proiect care va salva UPU de mari cheltuieli. „Se vor instala patru pompe de căldură vizavi de UPU, necesare sistemului. Apa caldă produsă va fi distribuită atât Ambulatoriului de Specialitate cât şi UPU. Chiar dacă UPU este finanţată de către Ministerul Sănătăţii (MS), acesta nu a demonstrat nici pe departe acest lucru. Anul ăsta nu am primit niciun ban pentru UPU!”, a declarat managerul dr. Căpăţână.

„PENTRU GUVERNUL UNGUREANU SISTEMUL SANITAR NU EXISTĂ!? INTERESUL PACIENŢILOR TREBUIE SĂ FIE MAI PRESUS FAŢĂ DE ACESTE LUPTE POLITICE!”

Dacă Guvernul Ungureanu nu pune prea mare preţ pe ceea ce înseamnă pacientul din România, CJC, alături de SCJU, încearcă să ţină la limita de „supravieţuire” sistemul şi să aducă îmbunătăţiri, în limita fondurilor. „Pentru guvernul Ungureanu sistemul sanitar din Constanţa nu există!? Interesul pacienţilor trebuie să fie mai presus faţă de aceste lupte politice!”, susţine managerul dr. Căpăţână. El a subliniat că deşi UPU trebuie sprijinită din banii MS, CJC şi SCJU n-au ţinut cont de acest fapt şi au ajutat cum au putut la amenajarea sistemului, sistem care va duce la reducerea cheltuielilor, chiar şi la jumătate. El ar putea deveni funcţional în aproape două luni.

UNDE SUNT BANII CONSTĂNŢENILOR? Bugetul lunar al SCJU, în urma serviciilor medicale prestate, depăşeşte opt milioane de lei, înapoi venind, însă, doar şapte milioane lei. „Să ne zică băieţii deştepţi de la Casa de Asigurări de Sănătate unde sunt banii? După ei, pe 20 sau 23 a fiecărei luni ar trebui să închidem spitalele”, se arată indignat dr. Căpăţână. El nu îşi explică de ce în 2009 bugetul pe lună al SCJU era de nouă milioane lei, iar peste doi ani a scăzut cu peste două milioane lei? „Ce se întâmplă? Nici noi nu ştim, să ne spună ei. Nu avem ce face, aşteptăm alegerile şi atât”, susţine managerul, care este nemulţumit de faptul că n-a avut de ales şi a semnat chiar şi în această formă contractul cu Casa de Sănătate. În aceste condiţii, singurul ajutor rămâne CJC.

LIFTURI MODERNE, FUNCŢIONALE DE IERI Chiar dacă în multe dintre ţările UE se vorbeşte despre achiziţii de ultimă generaţie, în condiţiile de faţă, în condiţiile în care guvernanţii demonstrează că în Constanţa nu există bolnavi, nu există oameni aflaţi în disperare din cauză că nu au bani să-şi plătească medicamentele, în condiţiile în care guvernanţii ignoră total Sănătatea constănţeană, am ajuns să ne bucurăm, să ne mândrim cu orice achiziţie, cu orice modernizare. Poate pare ridicol ca în 2012 să respirăm uşuraţi că în sfârşit s-au schimbat lifturile unei unităţi sanitare cu o vechime de zeci de ani, însă chiar este o mare realizare în condiţiile date, fără niciun sprijin de la statul român. Ieri, SCJU a dat în folosinţă cinci lifturi nou-nouţe, fiind astfel schimbate ascensoarele vechi de la înfiinţarea spitalului. „Probabil că în două-trei luni le vom înlocui şi pe celelalte, până la 13”, a declarat managerul. Valoarea totală a contractului este de 600.000 de euro, bani suportaţi integral de către CJC. Schimbarea lifturilor era absolut necesară, mai ales că acestea erau mai mult decât depăşite, instituţiilor abilitate fiindu-le aproape imposibil să mai dea autorizaţii lifturilor. Un alt proiect ce va fi dus la bun sfârşit în totalitate este şi schimbarea tuturor vestiarelor personalului angajat al SCJU. Vechile vestiare erau şi ele piese de muzeu, dulapuri din metal, ruginite, rupte. „Până acum am schimbat opt sute de asemenea vestiare cu unele noi. Este un proiect în colaborare cu sindicatele”, susţine managerul. De asemenea, SCJU s-a ocupat şi de reglementarea circuitelor, prin reorganizarea accesului în SCJU, atât a personalului medical angajat, cât şi a vizitatorilor. „Încercăm să le facem pe rând pentru că nu avem banii necesari. Împreună cu CJC, căruia îi mulţumim că ne ajută, vom finaliza, în cel mai scurt timp, lucrările de modernizare la clinicile de ortopedie şi oncologie. Vom avem clinici extrem de moderne, demne de un spital de urgenţă. Până acum nu am putut face nimic pentru că autorităţile locale nu se puteau implica, potrivit legii. Iar de la bugetul de stat nu am văzut niciun leu pentru aşa ceva”, a mai spus managerul.