De Ziua Mondială de Luptă anti SIDA, reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale au readus în discuţie problemele cu care se confruntă bolnavii infectaţi HIV, dar şi cei care au deja boala, respectiv SIDA. Chiar dacă ani de zile s-a spus că bolnavii sînt marginalizaţi de tot mai multe persoane, situaţia pare să nu se fi schimbat prea mult. Şi în continuare aceşti bolnavi sînt evitaţi pe cît posibil de angajatori, dar şi de personalul medical. Angajatorii care aud că au de-a face cu o persoană infectată, renunţă de la bun început la ea sau, dacă află pe parcurs că sînt seropozitivi, îi scot în şomaj. Deşi pare greu de crezut, persoanele bolnave întîmpină probleme şi în faţa unui cadru medical, care se presupune că are toate cunoştinţele necesare referitoare la această maladie. Mai multe organizaţii din ţară au primit o serie de reclamaţii potrivit cărora medicii stomatologi au refuzat să înceapă tratamentul în momentul în care au aflat despre ce boală este vorba, pe motiv că ceilalţi pacienţi nu o să mai treacă niciodată pragul cabinetelor dentare. Astfel că, în mai multe localităţi din ţară, unele organizaţii au preferat să alcătuiască unele centre speciale, la care să aibă acces doar persoanele seropozitive, astfel încît acestea să nu mai deranjeze pe nimeni.

Şi bolnavii greşesc…

Precizăm că, în prezent, la Constanţa, în evidenţele medicilor Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) se află aproximativ 850 de bolnavi seropozitivi în viaţă, din care circa 720 îşi iau tratamentele. „Diferenţa este constituită de persoanele care refuză tratamentul, de persoanele care încă nu realizează că au boala, care nu conştientizează gravitatea bolii, care practic îşi neagă diagnosticul pe motiv că laboratoarele de analize medicale au înregistrat erori”, explica, nu de mult, managerul SCBI, prof. univ. dr. Sorin Rugină. În zadar, medicii şi psihologii îi consiliază, le spun cît de important este tratamentul. „Nu putem să-i obligăm să-şi ia tratamentele. Noi facem tot posibilul să-i convingem, însă nu putem mai mult. Este alegerea lor”, a declarat, la rîndul său, preşedintele Comisiei Naţionale HIV/SIDA, totodată şi directorul Institutului “Matei Balş”, din Bucureşti, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel. Aşa se face că, la nivelul judeţului nostru, 30-40 de seropozitivi constituie un adevărat risc pentru celelalte persoane sănătoase. Mai mult decît atît, medicii trebuie să fie în permanenţă atenţi la actul medical pe care-l desfăşoară, mai ales dacă este vorba de intervenţii chirurgicale, de tratamente stomatologice, de transfuzii sanguine etc. Prof. univ. dr. Streinu-Cercel a anunţat că, spre deosebire de alte judeţe din ţară, Constanţa înregistrează tot mai puţine cazuri de bolnavi seropozitivi, chiar dacă este un oraş cu deschidere la Marea Neagră.