Cu un vast patrimoniu, obţinut mai ales din descoperirile arheologice, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie deţine cea mai mare colecţie de sticlă din ţară. Majoritatea pieselor sînt expuse în Sala Tezaur a instituţiei muzeale, ele fiind împărţite în cinci categorii: vase de sticlă de import, vase obţinute prin suflare (lux), unguentare, sticle folosite la transportul diverselor lichide sau în uz casnic şi vase de cult religios. Cele mai vechi piese expuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie sînt cele care datează din secolul I î.H., acestea fiind aduse la Tomis din celelalte regiuni ale Imperiului Roman, dar mai ales din Siria şi Palestina. Tot în aceeaşi perioadă este inventat procedeul de suflare a sticlei şi turnarea pastei obţinute în tipare. Sticla astfel obţinută ilustra o imagine antropomorfă sau o zeitate, de obicei cea a regiunii în care era atelierul sticlarilor. O altă categorie de vase ce pot fi admirate în vitrinele Sălii Tezaur a instituţiei constănţene sînt cele aşa-numite unguentare. De cele mai multe ori, aceste piese au fost descoperite în mormintele tomitane, pentru că ele erau folosite la ritualurile de înmormîntare ale defunctului.

La fel de impresionante sînt şi bolurile din sticlă, turnate în forme sau lucrate prin tehnica suflării, care datează din perioadă cuprinsă între secolele I - III d. H. În ceea ce priveşte ornamentarea bolurilor, aceasta era realizată prin strîngerea peretului vasului la distanţe egale, cu ajutorul unui cleşte, obţinîndu-se cute sau falduri. Un alt ornament constă în “cordoane” şi “coaste” în relief, care decorau, îndeosebi, suprafaţa vaselor, fiind obţinute prin turnarea în forme. “Bolul ornamentat cu coaste este o formă răspîndită, cu precădere în Europa Apuseană, de unde a ajuns, ca marfă de import, în Italia. Această formă este întîlnită şi în nordul Mării Negre”, a precizat muzeograful Cecilia Paşca.

Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie vor observa că în Sala Tezaur sînt expuse şi cupe de mari sau mici dimensiuni, care au fost scoase la suprafaţă în mormintele din necropolele dobrogene, în urma săpăturilor de salvare. În expoziţia instituţiei muzeale pot fi remarcate cupe cu forme impunătoare şi elegante, ele fiind caracteristice pentru secolul I d. H. Un exemplar inedit este cel care copiază fidel exemplarele ceramice produse în reputatele ateliere din Italia, el fiind fabricat dintr-o sticlă de culoare albăstruie, destul de groasă, irizată. Regretatul cercetător dr. Mihai Bucovală s-a ocupat de studiul pieselor din sticlă, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie.