COD ROŞU DE PANICĂ Guvernele şi băncile centrale din Europa Centrală şi de Est se pregătesc pentru ieşirea Greciei din zona euro şi pentru imediatele turbulenţele grave din pieţe, care vor deprecia monedele non-euro, între care şi leul, vor majora costurile de creditare şi vor frâna exporturile, potrivit unei analize Wall Street Journal (WSJ). „România şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări din zonă, din cauza prezenţei băncilor elene. În România, instituţiile de credit din Grecia deţin aproape 30% din sistemul local, 20% din creditele acordate şi circa 33% din depozite. Principalii jucători prezenţi în piaţă sunt EFG Eurobank, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus şi Emporiki”, notează analiştii WSJ. Pentru omul de rând, străin de mişcările macro, singura veste relativ bună este că, potrivit WSJ, „autorităţile din statele UE cu economii emergente sunt mai bine pregătite pentru depăşirea crizei decât acum patru ani, când falimentul băncii Lehman Brothers a declanşat criza financiară”. Exit-ul Greciei va declanşa o trecere panicată a investitorilor de la active din Europa emergentă la pariuri sigure, cum ar fi aurul, dolarul sau francul elveţian. „Populaţia cu credite în valută din România, Polonia şi Ungaria ar fi afectată în mod special, pentru că fluxul de fonduri de la băncile-mamă către subsidiare ar fi efectat sever. În plus, recesiunea zonei euro va frâna şi exporturile statelor din Europa Centrală şi de Est”, mai spun cei de la WSJ.

PERCEPŢIE GREŞITĂ De cealaltă parte, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat că instituţia pe care o conduce se află sub bombardamentul întrebărilor despre situaţia din Grecia şi impactul asupra României, dar că „discuţiile zilnice despre sistemul bancar nu sunt neapărat sănătoase. Prezenţa băncilor internaţionale este majoritară din punct de vedere al finanţării, volumului de active şi activităţii bancare, dar criza a adus la lumină câteva vulnerabilităţi, precum riscul crescut de contagiune”, a comentat Isărescu, precizând că, de multe ori, reprezentanţii BNR se văd nevoiţi să repete la nesfârşit ceea ce au spus deja - „Avem cerinţe suplimentare de capital şi solicităm băncilor-mamă să aibă o conduită corespunzătoare”. În ceea ce priveşte recenta reducere a ratingului băncilor cu capital austriac, şeful BNR consideră că „acest lucru a fost perceput eronat”: „Există vulnerabilităţi şi recunoaştem acest lucru, dar aş da exemplu Austria. Recent, ratingul băncilor austriece a fost scăzut, iar percepţia în România a fost că este un dezastru, că băncile româneşti cu capital austriac vor avea probleme, ceea ce nu este chiar adevărat. Este doar o vulnerabilitate”. Guvernatorul BNR recunoaşte însă că România are o problemă cu euroizarea economiei. Situaţia va deveni mult mai clară după alegerile generale din Grecia, din 17 iunie. Dacă va fi de bine sau de rău, rămâne de văzut.