Mii de persoane au stat la coadă, ieri, la Centrul „Saharov“ din Moscova, pentru a-i aduce un ultim omagiu opozantului rus Boris Nemţov, asasinat vineri noaptea, în apropiere de Kremlin, şi care a fost înmormântat ieri. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Nemţov a fost expus într-o mică sală din Centrul „Saharov“, iar numeroase persoane au depus flori şi lumânări. Fostul lider al opoziţiei a fost înmormântat ieri după-amiază, într-un cimitir la periferia Moscovei. La serviciul funerar au participat şi demnitari străini, printre care fostul premier britanic John Major, ambasadorul american John Tefft, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, şi comisarul german pentru Rusia, Gernot Erler. Cel puţin doi parlamentari europeni au afirmat că Rusia i-a împiedicat să participe la funeraliile lui Boris Nemţov. Fostul ministru leton de Externe Sandra Kalniete, în prezent europarlamentar, a declarat că poliţiştii de frontieră au oprit-o pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, luni seara. Bogdan Borusewicz, preşedintele Senatului polonez, a declarat anterior, la Varşovia, că autorităţile ruse au refuzat să-i acorde viză. El a apreciat că ”preşedintele rus, Vladimir Putin, conduce Rusia spre dictatură”. Activistul rus Aleksei Navalnîi a cerut unui tribunal să-i suspende arestul la domiciliu, timp de o zi, pentru a participa la înmormântare, dar solicitarea i-a fost respinsă. Preşedintele rus nu a participat la funeralii, dar l-a trimis pe reprezentantul său în Parlament, Garry Minh.

Nemţov a fost împuşcat mortal vineri noaptea, în apropierea zidurilor Kremlinului. Ucigaşul a fugit fără să fie identificat, determinându-i pe activiştii din opoziţie să îl acuze pe preşedintele Vladimir Putin că a ordonat asasinatul sau cel puţin că a creat o atmosferă de ură politică ce a condus la comiterea acestei crime. Putin a numit uciderea lui Nemţov o provocare. Asasinatul a zguduit puternic firava şi marginalizata mişcare de opoziţie din Rusia. Numeroşi opozanți suspectează Kremlinul că se află în spatele asasinatului, pe care l-ar fi ordonat ca răzbunare faţă de criticile dure pe care Nemţov i le-a adresat lui Putin, în timp ce autorităţile sugerează o serie de mobile posibile, inclusiv o provocare al cărei scop este să păteze imaginea liderului rus. Anchetatorii ruşi au declarat că analizează diverse ipoteze în ancheta privind această crimă, inclusiv o legătură cu conflictul din Ucraina. Martorul-cheie, prietena lui Nemţov care se afla alături de el în noaptea în care a acesta a fost ucis, s-a întors în Ucraina natală. Fotomodelul Anna Duriţkaia va continua să coopereze cu anchetatorii, a declarat purtătorul de cuvânt al comitetului de anchetă, Vladimir Markin.

DECORAT POSTUM Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, i-a acordat cu titlu postum Ordinul Libertăţii politicianului rus de opoziţie Boris Nemţov. ”Petro Poroşenko a subliniat că, în memoria poporului ucrainean, Boris Nemţov va rămâne o persoană pentru care libertatea este o valoare universală, care nu cunoaşte nicio graniţă naţională sau limită”, a informat biroul de presă al Preşedinţiei ucrainene. ”Pentru libertatea noastră şi a voastră - acest slogan istoric devenise motto-ul vieţii lui Boris Nemţov. Prin urmare, am decis să-i ofer Ordinul Libertăţii”, a precizat şeful statului.

ÎN LOC DE CONCLUZIE Preşedintele rus, Vladimir Putin, va continua să folosească strategia „dezbină şi cucereşte“ pentru a menţine un control strâns asupra opoziţiei, după asasinarea opozantului Boris Nemţov şi în contextul problemelor economice cu care se confruntă ţara, comentează agenţia de analiză Stratfor. Deşi au trecut mai mult de trei zile de la asasinarea liderului opoziţiei ruse, Boris Nemţov, în apropiere de Kremlin, nu există încă niciun indiciu despre autorul crimei. Dar indiferent cine este acuzat şi cine este cu adevărat responsabil, opoziţia rusă este încă prea slabă pentru a reprezenta o provocare pentru preşedintele Putin.

Intensificarea şi scăderea periodică a disidenţei politice sunt o tradiţie în Rusia, deşi grupurile care i se opun lui Putin sunt cam aceleaşi de la ascensiunea sa la putere. Majoritatea grupurilor de opoziţie sunt divizate de ideologie şi de personalităţi, dar atunci când îşi pun divergenţele deoparte pentru a se uni împotriva Kremlinului, ca în 2011-2012, când Putin a revenit pentru un al treilea mandat de preşedinte, Guvernul rus este obligat să reacţioneze. Opoziţia rusă este împărţită în două mari categorii, prima reprezentată de partidele politice cu interese în Guvern, Partidul Comunist şi Partidul Liberal Democrat fiind cele mai cunoscute, ambele fiind prezente de zeci de ani pe scena politică. Cele două formaţiuni au obţinut rezultate importante în alegerile legislative din 2011 împotriva partidului Rusia Unită al lui Putin. Dar de-a lungul mandatelor lui Putin, ambele partide au trecut periodic de la demonstraţii împotriva acestuia la cooperarea cu el. A doua categorie de opoziţie a evoluat într-o mişcare generală anti-Putin care susţine diferite cauze: împotriva corupţiei, protecţia mediului, împotriva musulmanilor. Cei mai cunoscuţi lideri ai mişcării de protest sunt Aleksei Navalnîi, Boris Akunin şi Ksenia Sobceak.

Boris Nemţov a fost unul dintre liderii opoziţiei cu un istoric îndelungat în Guvernul rus. El a urcat în ierarhia politică în anii '90, devenind vicepremier în mandatul de preşedinte al lui Boris Elţîn. Mihail Kasianov, care conduce Uniunea Democratică a Poporului, a fost ministru de Finanţe în perioada lui Elţîn şi prim-ministru în timpul mandatului lui Putin. Vladimir Rîjkov, care conduce Partidul Republican al Rusiei, a fost vicepreşedinte al Dumei de Stat în perioada lui Elţîn. Mulţi dintre liderii opoziţiei au legături cu politicile lui Elţîn, în special cu deciziile economice care au fost responsabile de dezvoltarea oligarhilor şi de criza financiară din Rusia. Aproape toate mişcările de opoziţie şi liderii lor au conexiuni în sistem şi nicio personalitate nu reuşeşte să atragă o parte cât mai mare din populaţia rusă, astfel că nu este uşor să se evidenţieze un lider în Rusia. Un exemplu al slăbiciunii opoziţiei ruse este demonstraţia care a avut loc duminică. Nemțov organizase iniţial un protest faţă de acţiunile Rusiei în Ucraina, faţă de problemele economice şi corupţia din Guvern şi se aştepta la peste 100.000 de participanţi. După ce vineri seara a fost asasinat Nemţov, organizatorii protestului se aşteptau la o participare şi mai mare, însă duminică au venit doar între 21.000 şi 50.000 de manifestanţi. Acest lucru dovedeşte poziţia puternică a preşedintelui Vladimir Putin, care a implementat un sistem în care opoziţia este marginalizată şi joacă după regulile sale.