TRADIŢIE În satele româneşti de pe malul Dunării, dar şi de la malul mării încă se mai păstrează o tradiţie veche de sute de ani. În ziua de Bobotează are loc botezul cailor. Obiceiul mai rezistă doar în câteva comune, unde caii sunt sursa de trai pentru numeroşi gospodari. În dimineaţa de Bobotează, tinerii vin călare la biserică. Preotul, după ce termină slujba la altar, iese din biserică să sfinţească apa, pentru ca apoi, cu mănunchiul de busuioc, să stropească cu agheasmă animalele aduse în curtea bisericii. În localităţile situate pe malul unui fir de apă, slujba de la lăcaşul de cult se mută pe malul apei, unde sunt botezate frumoasele animale. Oamenii consideră că botezul cailor fereşte animalele de rele. La fel ca şi oamenii de la sate, care se îmbracă cu cele mai frumoase haine pentru a merge la biserică, şi animalele sunt înhămate cu cele mai noi şi mai frumoase curele. „Cine îşi botează caii va avea un an nou bun, cu recolte mănoase, iar caii vor fi sănătoşi şi viguroşi pentru a fi folosiţi la muncile agricole“, ne-a spus un localnic din comuna Mihail Kogălniceanu, unde se mai păstrează acest obicei vechi. „Este o tradiţie românească. Nu este un botez, ci o binecuvântare. Nu doar a cailor, ci a tuturor animalelor. Religia ne-a învăţat că animalele care au pregătit locul pentru naşterea Pruncului Iisus nu au fost caii, ci vacile şi oile. De aceea, primele animale care vin să fie binecuvântate sunt caii, tocmai pentru că au refuzat să pregătească ieslea“, ne-a povestit preotul George Cunea din Kogălniceanu.

CONCURSURI Ritualul este urmat, de obicei, de întreceri cu cai, fapt care s-a petrecut şi la Kogălniceanu. Nu doar caii sunt stropiţi cu agheasmă. Bătrânii satului spun că, atunci când ajunge acasă, orice om gospodar stropeşte casa şi toate animalele din curte cu apă sfinţită. Botezul cailor este un prilej pentru localnici de a-şi etala cabalinele şi atelajele, iar în Mihail Kogălniceanu localnicii nu duc lipsă de patrupede care mai de care mai frumoase. De fapt, în comuna constănţeană, deţinătorii de animale au participat cu frumoasele patrupede la patru probe: frumuseţea cailor, viteză, frumuseţea atelajelor şi harnaşament. Au fost acordate premii pentru fiecare probă, dar şi premii speciale şi de excelenţă celor care au făcut o pasiune din grija acordată cailor, conform reprezentanţilor administraţiei locale. Ei sunt convinşi că fiecare pur-sânge botezat o să fie tot anul sănătos şi puternic. La concursul de la Mihail Kogălniceanu s-au înscris 69 de concurenţi, dintre care 20 au luat locul întâi, locul 2, locul 3 şi menţiuni. Restul au primit premii de încurajare de 100 de lei, pentru a veni şi anul viitor cu utilaje şi cai mult mai buni. Pe lângă caii pur-sânge, frumos pieptănaţi şi înhămaţi, deliciul publicului l-au făcut cei doi măgăruşi care au fost aduşi pentru a fi botezaţi. Nu au participat la proba de viteză, însă ar fi meritat să fie organizată o probă la care să nu poată fi întrecuţi.