LEUL ŞI DOLARUL, RUDE VECHI Aproape 98% dintre români nu ştiu de ce moneda naţională se numeşte leu, spune şeful băncii centrale, Mugur Isărescu. „De ce nu se numeşte lup, spre exemplu? Dacii erau cu lupul. Nu ţin minte să fi fost vreo perioadă istorică sau geologică în care să fi avut noi lei pe aici. De ce nu plătim cu vulpe, câine, pisică sau orice altceva?”, întreabă retoric guvernatorul. El aminteşte şi de o iniţiativă mai veche, din timpul lui Cuza, care, după modelul francez, propunea ca moneda naţională să se numească Român. „A fost însă o dezbatere deschisă, iar multe voci au contestat ideea, aducând următorul argument: Măria ta, vă daţi seama ce jale va fi dacă moneda naţională se va numi Român? O să se ducă lumea în piaţă şi o să întrebe „Cât costă boul acesta?”. 10 Români. Va fi o confuzie totală”, povesteşte Isărescu. Decizia s-a tot amânat, până când a venit prinţul Carol, a cărui primă ambiţie a fost să facă o monedă, pentru a desemna suveranitatea satului, spune guvernatorul: „Din lipsă de inspiraţie, au ales leul. De ce? Pentru că leul, mai exact talerul-leu, o monedă de argint olandeză, fusese în circulaţie peste 200 de ani şi rămăsese în mintea oamenilor ca unitate de cont, într-o vreme în care circulau şi alte monede, austriece, habsburgice sau poloneze, ca zlotul ”. Interesant este că acelaşi taler-leu a circulat şi în Mexic. De acolo, a urcat spre nord şi, în timp, s-a transformat în dolar. „Cu alte cuvinte, leul românesc şi dolarul american sunt rude vechi. Ca să vedeţi de ce au venit americanii la Constanţa”, glumeşte guvernatorul.

CE MODELE PROMOVĂM? Banca Naţională are în plan mai multe proiecte educaţionale, prin care vrea să familiarizeze românii cu banii, băncile şi politica monetară. Un astfel de proiect a fost şi expoziţia Euro, o iniţiativă a Băncii Centrale Europene, găzduită anul trecut la sediul BNR. Mugur Isărescu spune însă că expoziţia ar fi avut un succes mai mare, dacă ar fi avut altă tematică: „Din păcate, spun din păcate, deşi în prezentarea mea de aici reiese că e mare succes, expoziţia a fost vizitată de numai 6.500 de persoane, deşi a stat trei luni de zile. Asta arată că trebuie să mai pistonăm în această direcţie. Dacă era ceva legat de vreun mare samsar de fotbalişti probabil că nu se duceau 6.500, ci 20.000 - 30.000 de persoane”. Guvernatorul a mai adăugat că societatea românească are nevoie de modele adevărate, şi nu de cele promovate pe bază de rating la televizor, şi că tinerii trebuie educaţi în spiritul muncii, cinstei şi legalităţii.