S-a spus de multe ori că România se confruntă cu braconaj, însă rareori autorităţile au recunoscut că, în timp, problema s-a accentuat şi, mai mult, chiar a fost scăpată de sub control. În cadrul unei conferinţe de presă organizată, ieri, cu ocazia venirii, în premieră, la Constanţa, în Dana de pasageri a Portului Constanţa, a vaporului Greenpeace „Arctic Sunrise” - care sprijină pescarii mici din România şi care vrea să tragă un semnal de alarmă asupra fenomenului - ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a confirmat că, în mod oficial, se declară mai puţin peşte decât se pescuieşte. „Braconajul este un fenomen nepermis şi trebuie să lucrăm împotriva lui. Cu ajutorul politicilor UE încercăm să găsim mecanisme şi să-i ajutăm pe pescari să primească ajutor financiar pentru activitatea pe care o desfăşoară”, a declarat ministrul delegat. Ea a vorbit de proiectul „Bursa de peşte”, derulat de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), care vizează modernizarea porturilor pescăreşti la Marea Neagră şi Delta Dunării. „Cred că „Bursa de peşte” va ajuta pescarii. Sperăm ca în a doua jumătate a anului proiectul să fie finalizat. Scopul „Bursei de peşte” nu este o exploatare a resurselor piscicole, ci dimpotrivă, vrem să avem un control al pescuitului în Deltă şi Marea Neagră”, a spus Varga. Ea admite că sunt în derulare evaluări referitoare la consumul de peşte, însă încă nu s-au tras concluziile. Afirmaţiile ministrului delegat în privinţa braconajului sunt susţinute şi de directorul ANPA, Cristian Gherghişan, prezent la Constanţa, la sosirea Greenpeace „Arctic Sunrise”. „Acest fenomen este cauzat de incapacitatea noastră şi a altor factori de control”, recunoaşte directorul ANPA. În plus, el spune că în prezent mai sunt doar trei nave româneşti mai mari care operează în Marea Neagră şi în Delta Dunării, insuficiente pentru a atinge cotele de pescuit stabilite de UE. „Realizăm cota de calcan de 43 de tone anual, pentru că se vinde bine şi e gustos, însă cota de şprot - peşte care ar aduce, de asemenea, venituri importante - nu, pentru că... nu avem cu ce! Din nefericire, nici nu putem să mărim capacitatea de pescuit. UE nu ne permite să introducem mai multe nave”, admite Gherghişan.

„ARCTIC SUNRISE” ESTE UN SPĂRGĂTOR DE GHEAŢĂ, CARE INIŢIAL A FOST FOLOSIT LA VÂNAREA FOCILOR. A FOST CONSTRUIT ÎN NORVEGIA, ÎN 1975, ARE O LUNGIME DE 49,62 M, O LĂŢIME DE 11,5 M ŞI UN ECHIPAJ DE 37 DE PERSOANE. GREENPEACE A ACHIZIŢIONAT-O ÎN 1995, IAR ACUM ESTE UTILIZATĂ ÎN EXPEDIŢII POLARE, DAR ŞI ZONE PRECUM CONGO ŞI BAZINUL AMAZONULUI.

„ARCTIC SUNRISE” - VOCEA PESCARILOR Prezenţa „Arctic Sunrise”, la Constanţa, se datorează organizării unui turneu european în nouă ţări (România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie) şi 18 porturi. Greenpeace derulează o campanie la nivel european (19 martie - 6 iulie), pentru încurajarea pescuitului sustenabil şi a pescarilor de coastă (pescari mici). Pescarii vor călători pe „Arctic Sunrise” purtând un felinar dintr-o ţară în alta, care simbolizează lupta comună pentru bunăstarea mărilor europene. Vaporul Greenpeace este deschis vizitelor, astăzi, între orele 10.00 şi 19.00 şi mâine între 10.00 şi 17.00. Reprezentanţii Greenpeace vor organiza şi o expoziţie foto, iar susţinătorii pescuitului sustenabil vor putea sprijini pescarii artizanali prin semnarea unor mesaje în formă de bărcuţe de hârtie.

De ce au fost absorbite prea puţine fonduri europene?

Ministrul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, spune că a început o analiză pentru a afla de ce au fost absorbite prea puţine fonduri europene în cadrul Programului Operaţional de Pescuit. Pe baza concluziilor evaluării respective, demnitarul doreşte să sprijine asociaţiile de pescari pentru ca acestea să poată absorbi mai uşor fondurile care le sunt destinate în perioada 2014-2020. „După ce am venit la minister, am constatat că ritmul de privatizare a fost foarte lent, am constatat că unele probleme legate de concesiune au împiedicat chiar accesarea de fonduri, am constatat că nu s-a respectat legislaţia în totalite. Suntem în acest moment în postura de a trage concluzii, a avea evaluările finale şi, pe baza acestor concluzii, împreună cu specialiştii şi cu mediul academic, vom veni în faţa Guvernului cu un program coerent prin care să sprijinim asociaţiile de pescari” a declarat Varga. Ea a mai spus că este nevoie de înfiinţarea unui comitet consultativ la Marea Neagră pentru o mai bună gestionare a resurselor.