După ce, timp de trei zile, au descoperit Dobrogea în excursii de documentare şi după ce, timp de o săptămână, au pictat inspiraţi de relieful, vestigiile antice şi spiritualitatea pământului dintre Dunăre şi Mare, artiştii participanţi la tabăra de creaţie „Briza mării” au îmbinat, ieri, practica cu teoria. Ei au participat, la hotelul Central din staţiunea Mamaia, la conferinţa cu tema „Levantul şi tradiţia şcolii româneşti de pictură”, susţinută de nume cu rezonanţă ale culturii naţionale: academicianul Răzvan Theodorescu şi criticul de artă Pavel Şuşară, cărora li s-a alăturat coordonatorul artistic al taberei, conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu. „După excursiile de documentare, acestor tineri le mai lipsea ceva: experienţa anilor de studii ale unor mari personalităţi ale culturii şi cea a teoriei artelor din această ţară”, a spus conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu, referindu-se la cei doi conferenţiari.

„NOI SUNTEM LEVANTINI” Înainte de a vorbi despre Levant, academicianul Răzvan Theodorescu „a coborât în timp, în propria biografie”, rememorând clipele trăite aici, pe plaja unde se află acum campingul GPM Holiday’s, loc de desfăşurare a „Brizei mării”.

„Noi suntem levantini (...). Levantul este acea parte de pământ şi ape care începe aici, în Dobrogea, la sud de Dunăre şi se termină la fluviul Indus, la graniţa Indiei”, a spus academicianul. Theodorescu a vorbit despre fascinaţia acestui spaţiu cu vocaţie imperială, leagăn pentru trei mari religii monoteiste (mozaism, creştinism şi islamism) şi spaţiu al libertăţii interioare a creatorilor.

FASCINANTUL BALCIC Partea a doua a conferinţei a fost dedicată şcolii de la Balcic şi influenţei europene în pictura românească, la începutul secolului al XX-lea, în expunerea conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu. „În acest spaţiu, actualmente pe teritoriul Bulgariei, au pictat, în perioada interbelică, o pleiadă de artişti, descoperind lumina şi particularităţile acestui spaţiu minunat, lucrând împreună, aşa cum noi am lucrat împreună, pe plajă, la Mamaia”, a spus Daniela Ţurcanu-Caruţiu.

O SINTEZĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE, PRIN PEISAJ „Sunt patru şcoli de artă (n.r. Constanţa, Iaşi, Bucureşti şi Cluj) participante la această tabără de creaţie, cu patru moduri diferite de abordare a imaginii (...), un fel de sinteză a fenomenului artistic în ansamblul lui. Lipseşte doar Timişoara”, a spus criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară, care a vorbit, în cadrul conferinţei, despre nord şi sud în peisagistica românească, în conformitate cu tematica taberei de creaţie.

MÂINE, VERNISAJ Prima ediţie a Taberei de pictură „Briza mării”, organizată de Asociaţia „Pontul Euxin”, se va încheia mâine, de la ora 17.00, prin vernisajul amplei expoziţii realizate de cei 22 de pictori din Constanţa, Bucureşti, Cluj şi Iaşi. „Ideea acestei tabere a apărut acum un an, când am auzit că se face tabără de pictură la Balcic. Atunci mi-am zis că şi noi avem aici o zonă foarte frumoasă (...). Astfel s-a născut această tabără de pictură”, a spus iniţiatorul taberei „Briza mării”, omul de afaceri Florin Cârstocea.

„M-am întâlnit cu mine însumi ca elev de liceu, în anul 1955, când, lângă păduricea aceasta pe care domnul Cârstocea a transformat-o într-un loc de plajă, eu făceam plajă cu alţi colegi. Pe locurile unde se află aceste hoteluri se afla o baterie de artilerie sovietică. La un moment dat, ni s-a spus: „Fiţi atenţi, cad uneori schije sovietice“. Vă daţi seama ce coborâre în timp mi-a oferit această tabără. Ceea ce faceţi dvs. (n.r. Florin Cârstocea, finanţatorul taberei) este o operă de mecenat”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu.

„Ca student, apoi ca cercetător, am bătut şi am străbătut acest ţinut. Dobrogea este fantastică în spaţiile ei monastice dinspre Deltă şi în spaţiile ei bizantice, dinspre graniţa cu Bulgaria”, a mai spus academicianul.