Brutus zbanghiul a luat-o razna rău de tot! A renunţat la vechile sale principii şi obiceiuri. Şi-a schimbat profund tactica şi modul de lucru, inclusiv arsenalul de care dispune. A trecut de la înfiptul cuţitului în spatele prietenilor la oratoria simplă ca o apă curgătoare. De necrezut, a ajuns să ne ţină, cu spume la gură şi ochii la uşă, lecţii de morală pe tema trădărilor din politică! Dumnealui nu se referă doar la primarii care dau buzna de prin alte partide să pupe poala preşedintelui Băsescu. Abordarea este oarecum generală. După ce s-a manifestat în stilul care l-a consacrat în istorie, şi tu Brutus!, acum, ne dojeneşte că nu-i frumos să minţim şi să tragem în piept pe careva dintre noi! Sunt de-a dreptul emoţionat când constat cu câtă seninătate vorbeşte el despre chestia asta! Ca şi cum nici usturoi nu a mâncat… Bre, se mai preface lumea, da’, cum să zic, nici chiar aşa! Brutus a trecut la moda sezonului rece. Îşi schimbă blana, dar năravul, cu paranteză, ba! Într-un fel, îi place şi lui, după cum am remarcat şi în cazul altor politicieni, statul confortabil al lupului moralist. Ca să înfigă cuţitul pe la spate în organele interne ale unui tovarăş de drum, Brutus era nevoit să facă multă muncă de teren. Cum să ţinteşti bine dacă nu participi la întruniri! Este aberant să vorbim despre Brutus şi filosofia lui fără a intra în esenţa problemei. Practic, la acest moment, ne aflăm într-o nouă etapă creatoare din viaţa tovarăşului Brutus. Sincer până la lacrimi, el a recunoscut că nu este un domn autentic şi a acceptat să fie inclus în categoria tovarăşilor. Cu toate că nu este proletar, nu a avut astfel de legături şi nu agreează doctrina de stânga. Brutus ştie să mânuiască la perfecţie pumnalul intrigilor. Aruncă, precizez, cu ochiul liber de la distanţă. Din acest motiv, râvneşte la statutul de lup moralist. El visează să stea tolănit pe blana lui de intrigant notoriu şi să învârtă alegerile prezidenţiale după cum pompează plămânii lui aerul viciat al politichiei. Brutus a trecut la munca de teren. Bate câmpii cu pumnalul în mână şi ne vorbeşte despre trădare şi trădători! S-ar putea spune că Brutus este transparent. Altădată, după cum o atestă istoricii şi cronicarii la modă, te căpăcea pe la spate. Era suficientă o secundă de neatenţie! Te întorceai, precum lupul, cu spatele la el, cădeai într-o profundă visare, şi el te jugănea ca un veritabil profesionist în materie de intrigi şi şopârleli. Bun tranşator de motive capabile să aprindă mari conflicte, îţi băga cuţitul cu fineţe între coaste! Cunosc indivizi care acuză de-a lungul anilor dureri de şale şi medicii nu sunt în stare să pună un diagnostic. Habar nu au că ăştia umblă cu un cuţit înfipt în spate! Bre, nea’ Brutus, las-o moartă cu trădarea!