Există o vorbă românească: „Mare ţi-e grădina, Doamne, şi mulţi melci se înghesuie să sară gardul deşi poarta este deschisă”. Nu vreau să par prea dur însă, punând marţi, 31 mai, cap la cap declaraţiile Prunei de la Justiţie, în replică la comunicatul conducerii Baroului Bucureşti şi afirmaţiile vicepreședintelui Senatului Ioan Chelaru (care este şi vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România - UNBR), foarte multe lucruri sună rău. Cu atât mai rău cu cât ele vin din gura unei doamne tehnocrate de profesie avocat şi cu atât mai mult cu cât este vorba despre dreptul clientului de a-i fi respectată confidenţialitatea relaţiei cu avocatul şi a tot ce implică aceasta. Nici statutul avocaţilor nu îi este clar ministresei, ea primind o binemeritată lecţie de drept comparat de la avocaţi.

Citiţi materialul care urmează, minunaţi-vă şi spuneţi-vă şi dvs. părerea, căci implicaţiile acestei poveşti ne vizează pe noi toţi!!

Conducerea Baroului Bucureşti ridică o problemă extrem de importantă pentru noi toţi cei trăitori în UE. Atât de importantă încât mi-a dat fiori şi m-a făcut să mă gândesc la statele poliţieneşti de factură kafkiană, unde legea sfărâmă orice raţiune şi adevăr, înnegrind cu litera ei drepturile, prea banale de multe ori, ale omului. Este vorba despre confidenţialitatea discuţiilor/relaţiilor client - avocat, discutabilă dacă îi ascultăm pe cei de la DNA, o parte a Guvernului şi o parte a CSM!

Avocaţii au reacţionat dur, declarând în comunicatul trimis pe adresa redacţiei că „numai în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite Parchetului să cunoască conţinutul convorbirilor purtate de persoana acuzată cu avocatul său". Ei solicită celor implicaţi în adoptarea Legii Avocaţilor ca această confidenţialitate să fie respectată.

Mai mult decât atât, avocații aduc în discuţie şi directiva Parlamentului European şi a Consiliului (22.10.2013) potrivit căreia "confidenţialitatea comunicării dintre persoane suspectate sau acuzate și avocatul lor este esențială pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare şi este o parte esențială a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte confidențialitatea întrevederilor și a altor forme de comunicare dintre avocat și persoana suspectată sau acuzată în exercitarea dreptului de a avea acces la un avocat prevăzut în prezenta directivă, fără derogare".

Întrebată, la un post de televiziune, dacă avocații vor fi obligați să divulge aspecte care privesc relația cu clientul lor, ministrul a arătat că această legătură este protejată de confidențialitate, însă… "Relația între avocat și clientul său este acoperită de confidențialitate. (...) Când discutăm despre chestiunile asupra cărora avem rezerve la Ministerul Justiției, Guvernul, de altfel, are rezerve cu privire la această lege, lucrurile nu privesc relația obișnuită de confidențialitate între avocat și clientul său, ci situația în care avocatul poate fi el însuși parte a unei acțiuni infracționale împreună cu clientul său. Or, în această materie, nu cred... nici în România, nici în altă parte în lume, confidențialitatea nu acoperă un asemenea comportament", a arătat ea. În comunicatul UNBR, avocaţii arată negru pe alb că secretul profesional trebuie să rămână un drept fundamental al clientului unui avocat. "Atunci când comunicările dintre avocat şi client sunt cunoscute de cealaltă parte, în procesul civil, sau de către acuzare prin interceptări și percheziții, în procesul penal, dreptul la apărare al persoanei este golit de conţinut, încălcându-se în acelaşi timp principiul “egalităţii de arme”, fundamental pentru un proces echitabil", potrivit sursei citate.

UNDE ESTE „IMUNITATEA” PENTRU AVOCAŢI?

O altă problemă pe care UNBR încearcă să o clarifice este cea conform căreia opinia publică a fost indusă în eroare prin acreditarea ideii că în noua Lege a Avocaturii ar exista o "imunitate" pentru avocaţi. Guvernul şi instituţiile cu atribuţii în domeniul justiţiei, printre care DNA şi CSM, stau la baza acestei idei, subliniind că ar duce la un ''statut de impunitate fără echivalent''.

Potrivit noii forme a articolului 35, „decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”.

Acest delicat subiect a fost tratat ca o „prună” de către nefericita ministră. Raluca Prună a declarat că va sta de vorbă cu avocații despre legea privind profesia de avocat, precizând că prevederi precum cea potrivit căreia decanul baroului participă la perchezițiile desfășurate la biroul avocatului nu se regăsesc în legislația statelor membrie UE. N-a stat, evident, de vorbă cu avocaţii, forţându-i pe aceştia să dialogheze cu ea în presă! "Se creează o situație care îi pune pe avocați într-o poziție care poate fi discutabilă. Mi-ar fi plăcut să am oportunitatea să discut cu avocații. Am să merg și eu să vorbesc cu ei și să le zic ce am găsit în lege. Dacă am greșit și e normal să fie așa, dacă decanul baroului din Paris participă la perchezițiile făcute la un avocat din Paris, atunci voi ieși public și îmi voi cere scuze. Noi nu am făcut o analiză elaborată de drept comparat. Nu am găsit în legislația unor state membre asemenea dispoziții. Mi-am făcut temele bine înainte, cred, și nu am ieșit chiar nepregătită în spațiul public. Voi merge în Parlament, dar înainte de asta (...) îi voi vizita pe cei de la Baroul București și o să am o discuție cu ei pe acest proiect de lege, dacă mă vor primi", a declarat ministreasa la un post de televiziune.

PRUNĂ NU ARE HABAR DE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ... ŞI VINE DE LA BRUXELLES

Mda, pare a fi o declaraţie dată de... oricare dintre noi, oameni normali, şi nu de un justiţiabil cu funcţie, cu CV de patru pagini, indiferent din ce gaură bruxelleză s-a târât el... Şi totuşi, este declaraţia ministrului Justiţiei din România. Vicepreședintele UNBR, senatorul Ioan Chelaru, o taxează pe ministră şi îi cere să se scuze public pentru afirmațiile sale. De asemenea, îi aduce la cunoştinţă faptul că în Europa există multe ţări unde este întâlnită o reglementare asemănătoare.

”Am aflat că doamna avocat cu 20 de ani vechime Raluca Prună, devenită ministrul Justiţiei, a făcut o serie de afirmaţii din... cultura ei juridică generală. Nicăieri în Europa, zice dumneaei, nu există o reglementare a regimului avocaţilor similară cu cea propusă în proiectul de modificare a Legii 51/95 privind exercitarea şi organizarea profesiei de avocat. Dacă există şi nu ştie, îşi va cere scuze public. La ce ar mai folosi acest lucru avocaţilor, după ce a aruncat cu atâta minciună şi dezinformare, nu ştiu. Totuşi, o anunţ pe d-naPrună că este cu adevărat datoare cu scuze publice, informând-o că: ”decanul baroului din Paris participă la percheziţiile făcute la un avocat aparţinând Baroului din Paris". Pentru a-i ușura documentarea, îi recomand să citeascăart. 56-1 din Codul de procedură penală francez,unde se spune exact cum e cu prezența decanului la percheziții și care este scopul acestei reglementări.Și dacă tot vine de la Bruxelles fără ambiții politice, poate să citească șiart. 90, alineatul 8 din Codul de instrucție penală belgian. Dumneaei acceptă că ministerul n-a făcut analize de drept comparat, dar face declarații că nicăieri în Europa nu s-a mai pomenit o ”asemenea imunitate” sau că n-a auzit de prezența decanului la perchezițiile făcute la sediul avocatului. Dacă pentru dânsa ”drepturile omului sunt un lux!”, poate să arunce o privire și pe site-ul UNBR, unde va găsi nenumărate studii și analize de drept comparat cu privire la legislația profesiei.Și dacă tot declară că i-ar fi plăcut să aibă oportunitatea să vorbească cu avocații ca să le arate ce a găsit în lege, îi amintim că a fost invitată și la ședințele congresului și ale consiliului avocaților, când s-a discutat proiectul pe articole, însă domnia sa a declinat invitațiile. Oricum, o așteptăm în continuare!”, a declarat Ioan Chelaru, pentru stiripesurse.ro.

„EU NU AM GĂSIT ÎN LEGISLAȚIA ALTOR STATE MEMBRE DISPOZIȚII SIMILARE”

Şi persistă în greşeală, în ciuda recomandărilor întru documentare făcute de avocaţi. ”Nu am venit noi cu aceste proiecte de modificare a Legii avocaturii. Ministerul Justiției, ca întotdeauna când există inițiative legislative care nu sunt ale MJ, dar care au de a face cu cele ale Justiției, merge în Parlament și susține un punct de vedere. Un punct de vedere care nu este unul singular, este al Guvernului. Eu nu spun că este rău că se modifică această lege, eu spun că există anumite tușe în această lege care pot fi discutate. Mi-ar fi plăcut să am oportunitatea să discut cu avocații, dar eram într-o procedură parlamentară avansată. Repet, la Senat proiectul a fost discutat fără prezența Ministerului Justiției. Am să merg să discut cu cei din Baroul București și am să le spun ce fel de mic studiu de drept comparat am făcut. Eu nu am găsit în legislația altor state membre dispoziții similare. Dar în situația în care aș fi greșit și domniile lor mă conving că este normal să fie așa și că decanul din Paris participă la percheziții împotriva unui avocat, eu voi ieși public și îmi voi cere scuze”, a mai declarat Raluca Prună.

PRUNĂ PUNE SEMNUL „=” ÎNTRE AVOCAŢI ŞI DEPUTAŢI?!

În ce priveşte "egalitatea de arme" între procuror și avocat, ministresa a arătat că în lege există prevederi care îi pot pune pe avocați într-o situație "discutabilă". "Cât privește egalitatea de arme între procuror și avocat. Eu sunt avocat de profesie și sunt cred că prima, alături de confrații mei avocați, de acord că trebuie să existe o egalitate de arme între procuror și avocat. Numai că aici, cel puțin cu privire la o prevedere din lege, și am dat exemplu cu privire la percheziție, faptul că la percheziție să participe decanul baroului este nemaiîntâlnit chiar și prin comparație cu un deputat. Atunci când se încuviințează o percheziție la domiciliul unui deputat nu este necesară prezența președintelui Camerei și nici la procuror. (...) Numai din acest punct de vedere eu cred că se creează o situație care îi pune pe avocați într-o poziție care poate fi discutabilă", a mai spus Prună. Comparaţia acesteia între avocaţi şi deputaţi este cel puţin incredibilă şi, fără să ne lansăm în alte comentarii, o vom sfătui pe ministresa de la Justiţie să se mai gândească înainte de a pune semnul egalităţii între avocaţi şi deputaţi.

Contextul tuturor acestor schimburi de replici este cel în care peste 150 de avocaţi, îmbrăcaţi în robe, au participat luni la un marş al tăcerii în faţa Palatului de Justiţie din Cluj-Napoca, protestând faţă de declaraţiile ministrului Justiţiei. Ei au avut asupra lor afişe cu mesaje precum „Secretul profesional = garanţia apărării”, „Suntem în stradă pentru respectarea dreptului la apărare”, „Suntem apărători, nu turnători”, „Avocatul apără, nu trădează”, „Respectarea dreptului clientului la confidenţialitate”. Decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, a declarat că marşul tăcerii are şi scopul de a sensibiliza societatea civilă pentru ceea ce se poate întâmpla în condiţiile în care drepturile cetăţeanului sunt pe cale a fi încălcate prin încălcarea secretului profesional dintre client şi avocat.

Proiectul de modificare a Legii Avocaturii a fost adoptat, în unanimitate, pe 4 mai, de Comisia Juridică. A fost întors însă din plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, iar în acest moment se află, din nou, la Comisia Juridică.

PREVEDERI ÎN VARIANTA DISCUTATĂ DE COMISIA JURIDICĂ

"Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului'', arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Nemulţumirile avocaţilor au fost transpuse şi oficial, prin intermediul unei scrisori deschise purtând semnătura decanului Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop, adresată ministresei Justiţiei, Raluca Prună, premierului Dacian Cioloş şi şefului Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Documentul a fost publicat de jurnaliştii de la clujust.ro şi preluat de cei de la luju.ro. Prezentăm în continuare scrisoarea deschisă:

„Scrisoare deschisă adresată:

1. Ministrului Justiției - doamna Raluca Prună

2. Guvernului României - în atenția domnului prim-ministru Dacian Cioloș

3. Camerei Deputaților - în atenția domnului președinte Valeriu Ștefan Zgonea

Consiliul Baroului Cluj a hotărât, cu ocazia ședinței din data de 19.05.2016, lansarea unei scrisori deschise către instituțiile publice arătate mai sus, respectiv către reprezentanții acestora, motivele care au generat acest demers fiind următoarele:

Având în vedere ofensiva mediatică declanșată de afirmațiile făcute în spațiul public de către ministrul Justiției, Raluca Prună, care a declarat:

• “Asistăm acum la o ofensivă care aduce aminte de o restaurație. Îmi voi folosi vocea pentru a nu pierde ceea ce am câștigat”, afirmație făcută pe data de 15 mai 2016, la un eveniment organizat de Ambasada Marii Britanii la București;
• “Nu putem face din niciun fel de profesie liberală, fie și cea a avocaților, o profesie care se bucură de o imunitate absolută. Este ceva nemaiîntâlnit în UE”, afirmație făcută pe data de 16 mai 2016 la CSM.

Precum și luând în considerare:

• Faptul că au lipsit discursul rațional și argumentat pe un articol de lege, precum și dezbaterea profesională cu privire la o anumită propunere legislativă;
• Riscul ca aceste afirmații să aibă un efect manipulatoriu cu grave consecințe asupra funcției apărării;
• Rolul incontestabil al avocatului în înfăptuirea justiției și asigurarea efectivă a dreptului constituțional la apărare, cu respectarea principiilor de bază ale profesiei - libertatea, independența și păstrarea secretului profesional.

Afirmațiile făcute în spațiul public de către ministrul Justiției - doamna Raluca Prună, precum și campania denigratoare întreținută de oameni politici ori de reprezentanți ai unor instituții publice au generat o confuzie și au instigat opinia publică împotriva profesiei de avocat. În același timp, ele au produs o gravă dezinformare, fiind urmate de un asalt mediatic cu consecințe directe asupra dreptului la apărare.

Folosirea repetată și incorectă a unor sintagme de genul „imunitatea absolută a avocatului“ ori „superimunitatea avocatului“ a indus în mod eronat ideea că avocații s-ar sustrage principiului egalității în fața legii și că proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat ar conține asemenea aserțiuni.

În realitate, proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu conține nicio modificare a legii care să legitimeze asemenea afirmații, dimpotrivă; potrivit proiectului, avocații pot fi trași la raspundere ca oricare cetățean, pot fi percheziționati și interceptați dacă există probe sau indicii temeinice că au săvârșit fapte penale, fără vreo încuviințare din partea Baroului sau a autorităților statului.

Inducându-se în mod greșit ideea că avocații s-ar sustrage principiului egalității în fața legii, s-a lovit în mod grav în funcția apărării și, implicit, s-a lovit în dreptul fundamental al omului, garantat prin Constituție: dreptul la apărare.

Păstrarea secretului profesional și respectarea confidențialității comunicărilor dintre avocat și client reprezintă principii instituite de toate legislațiile specifice regimurilor democratice din lume.

Dimpotrivă, încălcarea acestor principii este apanajul regimurilor totalitare, dictatoriale!

Și este firesc să fie așa, câtă vreme păstrarea secretului profesional nu este un privilegiu al avocatului, ci un drept al justițiabilului, al cetățeanului, al omului.

Egalitatea în fața legii înseamnă egalitatea de arme legale, ale acuzării cu ale apărării.

Dacă este suprimată confidențialitatea comunicării dintre avocat și client, dreptul la un proces echitabil devine iluzoriu.

Reamintim faptul că avocații se află în prima linie în lupta pentru păstrarea valorilor democratice în general și a drepturilor omului în special, dreptul la apărare fiind unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului.

Fideli jurământului depus de fiecare avocat la intrarea în profesie și în scopul apărării acesteia, dar și pentru respectarea dreptului la apărare al cetățeanului, Baroul Cluj a hotărât în ședința de Consiliu din data de 19.05.2016 organizarea unei manifestații publice, pașnice și tăcute, intitulată în mod sugestiv „MARȘUL TĂCERII“.

În ziua de 30.05.2016, la orele 12.00, pe spațiul public din fața Curții de Apel Cluj, avocații îmbrăcați în robe au protestat în tăcere împotriva afirmațiilor eronate și denigratoare făcute la adresa profesiei, afirmații ce au consecințe directe asupra dreptului la apărare.

Simbolistica tăcerii nu este deloc întâmplătoare, ea fiind menită să sublinieze importanța respectării dreptului la păstrarea secretului profesional și respectarea confidențialității comunicării dintre avocat și client.

Scopul acestei scrisori deschise este acela de a atrage atenția asupra gravității afirmațiilor făcute și consecințelor generate, invitând la un dialog rațional și sperând la o reparare publică a ofensei aduse profesiei de avocat.

Post scriptum

Prin această scrisoare deschisă, Baroul Cluj ține să mulțumească în mod explicit celor care, cunoscând legea și veghind la respectarea statului de drept, au luat atitudine față de afirmațiile eronate, făcute în spațiul public, relativ la „imunitatea absolută a avocaților“, subliniind și consecințele indezirabile ale acestui gen de discurs asupra dreptului la apărare”.