Decalajele dintre zonele României s-au adâncit în timp - au apărut poli de competitivitate, dar și zone în care sărăcia a crescut. În București-Ilfov, spre exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a depășit media UE, ajungând la nivelul Berlinului, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu - „Sunt însă regiuni, cum ar fi cele din sudul și estul țării, care-s printre cele mai sărace din UE. Din păcate, lipsa infrastructurii acționează în sensul adâncirii diferențelor. În acest context, trebuie să înțelegem că o pregătire adecvată pentru adoptarea euro necesită eforturi susținute“. Isărescu a menționat că aderarea la euro nu este un proiect abandonat, ci unul care necesită o adordare mai responsabilă - „Nivelul de convergență reală este esențial pentru adoptarea euro. Dar nu contează cât de repede crești, ci și cum faci asta. Avansul productivității, cu toți factorii săi, este esențial“. Oricum, dacă economia românească ar crește în același ritm ca până acum, am putea adera la euro în 13 ani, consideră Daniel Dăianu, membru în CA al băncii centrale - „Adevărata miză este cum vom face trecerea. Criza a redus rata de creștere potențială a economiei românești; există indicatori de competitivitate care arată cât se poate de clar că suntem la urmă, în UE“. El avertizează că România are cele mai scăzute venituri fiscale din UE - 26%; și de aici ar trebui finanțate educația, sănătatea, apărarea și lefurile celor care lucrează în sectorul public. „Evaziunea fiscală a devenit o trăsătură cronicizată în România. Ar trebui să revenim la declararea globală a veniturilor pe care le au cetățenii“, mai spune Dăianu. Și totuși, România nu are altă alternativă - trebuie să intre în zona euro, chiar dacă ea nu funcționează cum trebuie, notează economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea - „Putem sta la periferia UE, așa cum este în mintea unora, dar asta nu este o soluție. Dar e nevoie de atenție - în zona noastră, creșterea economică se bazează pe stimulente fiscale, în vreme ce în vest ea se sprijină pe productivitate. Este un maraton, nu o cursă de 100 de metri. Altfel vom avea soarta Greciei. S-a relaxat prea mult și uite unde a ajuns“.