EVITAREA FRAUDĂRII Procesul de vot în diaspora s-a finalizat cu proteste, după ce secțiile de votare s-au închis la ora stabilită prin lege și mii de români nu au reușit să-și exprime dreptul constituțional. Situații mai tensionate au fost doar în câteva orașe europene, căci, în cele mai multe secții de vot din străinătate, totul a decurs normal, fără incidente. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, românii din Londra, Munchen şi Viena au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul ambasadei, în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze. După aproape două ore de negocieri între ambasadorul Bogdan Mazuru și români, situaţia s-a calmat. Protestatarii au acceptat să părăsească ambasada, dar numai după ce au semnat o petiție în care afirmau că drepturile le-au fost încălcate. Vă mai amintiți de episodul ”Paris” din 2009, când s-a înregistrat un vot la 13 secunde? Tocmai acest gen de fraudă s-a dorit a fi evitat în 2014. Ca atare, s-a modificat sistemul electoral, a apărut o declarație pe propria răspundere pe care votantul trebuie să o completeze obligatoriu, care se scanează și se introduce într-un sistem centralizat ce contabilizează cine a votat și unde, pentru a se evita votul multiplu. Ambasadorul României la Londra, unde peste o mie de oameni nu au mai ajuns să voteze, a declarat că el a solicitat prelungirea procesului de votare, însă răspunsul a fost că legea nu permite acest lucru.

SECȚII DUBLE, NEMULȚUMIRI MULTE Este drept că a existat o reticență față de organizarea acestui scrutin din cauza timpului de așteptare, însă, în comparație cu alegerile din 2009, nu s-a mai fraudat. Practic, premierul Victor Ponta a ales, în locul populismului, siguranța sistemului de vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a arătat că, în opinia sa, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu poate fi învinovăţit cu nimic: ”În Paris, numărul de secţii s-a dublat faţă de votul precedent, iar în Londra, numărul de secţii a fost mai mare”. El a arătat că Ministerul de Externe, prin ambasade, doar pune la dispoziţie toată logistica de organizare a votului, conform hotărârilor Biroului Electoral Central şi Autorității Electorale Permanente.

TAIE ÎN CARNE VIE Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlățean, să-i cheme vineri, la București, pe toți ambasadorii și consulii României din Franța, Marea Britanie, Germania și Moldova, care vor fi instruiți astfel încât situații precum cele de duminică să nu se mai întâmple. Pentru turul doi, premierul a cerut BEC să stabilească măsurile necesare pentru a nu mai exista astfel de situații. Mai mult, Ponta a spus că ministrul de Externe, Titus Corlățean, și echipa sa garantează cu funcțiile că, în turul doi, toți românii vor putea vota și cere înlocuirea șefilor de secții care nu își fac treaba. Premierul a adăugat că numărul cabinelor de vot ar putea fi suplimentat, iar declaraţia pe propria răspundere pentru persoanele care votează în alte localităţi decât cele de domiciliu va putea fi descărcată online, persoanele în cauză trebuind doar să o semneze în secţie. Ponta a arătat că ”procedura de vot antifraudă”, care presupune completarea tuturor datelor şi un timp mediu de 6-7 minute, este cea care a îngreunat votul în diaspora. Doar BEC poate decide simplificarea procedurii de vot, la ședința de astăzi.

Studenții români din străinătate iau poziție

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) și-au exprimat, ieri, ”profunda indignare și îngrijorare față de modul în care s-a desfășurat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică” și au solicitat ca responsabilii ”să fie trași la răspundere”. În perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin, din 16 noiembrie, studenții de la LSRS mai cer ca fiecare secție de votare să desfășoare și să prezinte o evaluare realistă a prezenței la vot din 2 noiembrie și să suplimenteze personalul și resursele aferente procesului electoral, astfel încât fiecare cetățean român să își poată exercita dreptul la vot cât mai aproape de comunitatea unde se află.