Discriminarea membrilor minorităţii rome şi extremismul violent al extremei drepte sunt cele mai mari probleme ale Ungariei în privinţa drepturilor omului, potrivit raportului pentru 2011 al Departamentului american de Stat asupra practicilor aplicate în domeniu, în 200 de ţări. ”Discriminarea romilor a exacerbat accesul deja limitat al acestora la educaţie, locuri de muncă, îngrijiri de sănătate şi servicii sociale în 2011”, subliniază Departamentul de Stat. Potrivit diplomaţiei americane, ”manifestările extremei drepte ungare au devenit mai frecvente, anul trecut, incluzând campanii publice ale membrilor unor forţe paramilitare, de intimidare şi incitare la ură împotriva romilor şi altor minorităţi”. ”Guvernul Ungariei a început să implementeze o nouă lege care restrânge libertatea presei, prin sporirea influenţei Guvernului asupra mass-media, în general”, mai constată Departamentul de Stat american cu privire la legislaţia care reglementează mass-media. De asemenea, noua Constituţie ungară şi legi organice adoptate anul trecut au provocat îngrijorări că noua legislaţie poate submina instituţiile democratice ale ţării, prin desfiinţarea unor mecanisme-cheie de control, se mai arată în document.

Raportul american critică, totodată, unele practici ale poliţiei, cum ar fi utilizarea excesivă a forţei împotriva unor suspecţi, în special romi, dar şi legislaţia pe care autorii raportului o prezintă ca pe una dintre cele care au provocat îngrijorări cu privire la puterile largi acordate autorităţii de reglementare a mass-media, care ar putea încuraja autocenzura. Departamentul de Stat american mai denunţă, în acest raport, corupţia la nivelul Guvernului ungar; disponibilizări discutabile ale unor angajaţi ai instituţiilor mass-media de stat; violenţe sociale împotriva femeilor şi copiilor; hărţuirea sexuală a femeilor; antisemitismul, traficul de persoane şi adoptarea unor legi care au slăbit drepturile la muncă ale funcţionarilor publici.