La Guvern nou, avem și un alt proiect de lege privind salarizarea. Recent au ieșit la iveală propunerile Executivului Grindeanu legate de remunerația salariaților din sistemul bugetar. Față de alte asemenea proiecte, inițiativa actualului Guvern aduce o măsură inedită: salariul minim pentru bugetari va fi mai mare decât cel de care vor beneficia angajații din sistemul privat. O fi bine, o fi rău?

Alt Guvern, alt proiect de lege a salarizării bugetarilor. Respectând tradiția instituită, în ultimii ani, de mai toate Executivele care ne-au hotărât soarta, și Guvernul Grindeanu lucrează la un proiect legislativ privitor la salarizarea bugetarilor. Inițiativa are menirea de a remedia inechitățile create prin binecunoscutele măsuri de austeritate impuse de Guvernul Boc și reprezintă una dintre marile provocări ale oricărui Executiv. Asta pentru că, până acum, nicio versiune a legii salarizării bugetarilor nu a mulțumit pe toată lumea. Aproape de fiecare dată, proiectele legate de modul în care vor fi plătiți angajații din sistemul public au generat greve la nivel național în rândul salariaților plătiți din fonduri publice. Ultimii care au încercat să reglementeze modul în care sunt remunerați bugetarii sunt tehnocrații lui Dacian Cioloș, însă și încercarea lor s-a soldat cu un scandal monstru, care a dus la demisia ministrului Muncii de la acea vreme, Ana Costea.

DIFERENȚE ÎNTRE PUBLIC ȘI PRIVAT

Este posibil ca și proiectul propus de Guvernul Grindeanu să provoace mari scandaluri, dar nu în rândul bugetarilor, ci în cel al angajaților din mediul privat. Potrivit profit.ro, Executivul urmează să impună diferențierea angajaților din sistemul public de cei din sistemul privat. Această departajare s-ar face la valoarea salariului minim. Sursa citată precizează că Executivul vrea să fixeze salariul minim brut pe economie pentru bugetari la 1.750 de lei, în timp ce remunerația minimă pentru angajații din privat va rămâne la 1.450 de lei, conform modificărilor legislative intrate în vigoare de la 1 februarie. Măsura diferențierii ar urma să intre în vigoare din 2018. Sursa citată mai precizează că Ministerul Muncii a luat această decizie pentru a nu-i afecta financiar pe angajatorii din domeniul privat, pentru care orice creștere salarială înseamnă și o creștere a cuantumului taxelor și impozitelor pe care trebuie să le achite.

CUM NE-AR PUTEA AFECTA ACEASTĂ MĂSURĂ

Sindicaliștii sunt sceptici în legătură cu aplicarea acestei propuneri. Prim-vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), Gheorghe Morar, a declarat, pentru „Telegraf”, că această diferențiere este, mai degrabă, la stadiul de speculație. „Am fost chiar luni (20 februarie, n.r.) la discuții cu ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, și cu alți lideri de federații sindicale și am vorbit despre o creștere a salariului minim pe economie la 1.750 de lei, dar din 2020, conform planului de guvernare. În opinia mea, diferențierea celor două categorii de salariați este doar o speculație pe care nu o pot comenta”, a spus Morar. Pe de altă parte, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Ion Dănuț Jugănaru, a explicat că o asemenea diferențiere ar putea duce la o situație atipică. „Pentru firme este greu să țină pasul cu majorările repetate ale salariului minim pe economie. Orice creștere de acest gen duce la creșterea și a celorlalte salarii, care nu ar trebui să rămână la nivelul remunerației minime. Așa că aceste măsuri trebuie să fie luate cu atenție. Pe de altă parte, dacă Statul are bani să susțină salarii mai mari, nu este nicio problemă, deși s-ar putea ajunge în situația atipică în care cei din sectorul public vor câștiga mai mult decât cei din sectorul privat, ceea ce i-ar putea determina pe oameni să se îndrepte mai mult către posturile de la Stat, nu de la privat”, a declarat Jugănaru pentru „Telegraf”.