Administraţia locală din Cernavodă a anunţat că nu renunţă la obţinerea drepturilor care se cuvin comunităţii locale din taxa de risc pe care a stabilit-o, conform Hotărîrii Consiliului Local nr.101/29.10.2008, societăţilor care au ca obiect de activitate producţia de energie electrică din activităţi nucleare şi depozitarea deşeurilor radioactive, în cazul de faţă Centrala Nucleară Electrică (CNE). Primarul Mariana Mircea a declarat că înfiinţarea taxei pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător are la bază prevederile Codului Fiscal art. 283, alin 2. Valoarea taxei este de 70.301.000 lei, motivată, pe de o parte, de privarea bugetului local de obţinerea a peste 20 milioane de euro din impozitarea clădirilor CNE şi, pe de altă parte, de necesităţile urgente ale comunităţii privind infrastructura, calitatea apei, spaţiile verzi, educaţia şi informarea, centrul de monitorizare, medicamente şi analize medicale. Potrivit primarului, singurul obiectiv nuclear de importanţă naţională este scutit prin lege de impozitul pe clădirile amplasate pe teritoriul oraşului Cernavodă, care se ridică, anual, la 100.795.787 lei (23,4 milioane euro), bani care, dacă CNE i-ar plăti bugetului local, ca orice alt agent economic, ar putea transforma Cernavodă într-un oraş în care populaţia să trăiască în condiţii civilizate. “Cu un buget din care se cheltuieşte mai mult pentru rezolvarea problemelor sociale şi a întreţinerii curente din punct de vedere edilitar, în Cernavodă nu se întrevăd perspective de dezvoltare”, a declarat Mariana Mircea. Primarul spune că Cernavoda anului 2009 este un oraş cu o populaţie de pînă în 20.000 de locuitori, în scădere, cu peste 50 de străzi fără reţea de canalizare, 100 de străzi fără reţea de termoficare, cartiere fără iluminat public, servicii medicale sub standarde, străzi neasfaltate, populaţie asistată social în creştere, dar cu singura centrală nucleară din ţară. “Comunitatea din Cernavodă a cedat, gratuit, în ultimii 10 ani, pentru acest obiectiv de importanţă naţională, 91 ha teren (12% din intravilanul localităţii). În plus, 100 de ha au interdicţii de construcţie şi de desfăşurare a activităţilor economice, iar alte 400 de ha de teren au alte restricţii”, a spus Mariana Mircea. Administraţia locală se află în situaţia în care nu are teren pentru construcţia unor noi obiective sau pentru atragerea investiţiilor străine, cu toate că zona este favorabilă acestora, a mai declarat primarul. Ea a adăugat că, dacă ne aliniem standardelor europene în multe domenii, poate ar fi cazul ca Cernavodă să ia exemplul oraşelor europene, care găzduiesc obiective nucleare şi care primesc compensaţii. Mariana Mircea a dat exemplul localităţii Paks, din Ungaria, care primeşte, anual, 11 milioane de euro din impozitele pe clădirile şi terenurile obiectivelor nucleare şi 2,8% din cifra de afaceri a centralei nucleare. Un alt exemplu este localitatea Krsko, din Slovenia, care primeşte, anual, 7,2 milioane de euro pentru obiectivul nuclear amplasat pe teritoriul său. „Acestea sînt doar două oraşe nucleare asemănătoare Cernavodei”, a mai spus primarul. Ea a adăugat că, în ultima perioadă, s-a confruntat cu presiuni din partea Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” (SNN), care refuză plata taxei de risc. Mai mult, primarul spune că i s-a sugerat că îşi poate pierde funcţia dacă insistă, în continuare, cu aplicarea taxei. Potrivit unor declaraţii consemnate de mass media, reprezentanţii „Nuclearelectrica” sînt de părere că Cernavodă este al patrulea oraş din ţară în ceea ce priveşte valoarea taxelor încasate. „Realitatea este că Cernavodă este departe de a fi printre primele locuri în judeţ. În acelaşi articol, conducerea SNN a declarat că ajută, prin diferite programe, bugetul local. De fapt, SNN nu contribuie la niciunul din proiectele comunităţii (sport, cultură, protecţie socială, educaţie)”, a mai spus Mariana Mircea.