Bugetul Chinei pentru apărare a crescut, în 2011, cu 12,7%, la suma de 601,1 miliarde de yuani, circa 65,5 miliarde de euro, a anunţat ieri Guvernul, în contextul în care modernizarea rapidă a Armatei Populare de Eliberare ameninţă să relanseze cursa înarmărilor în Asia. Suma a fost anunţată de purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Li Zhaoxing, cu o zi înainte de deschiderea sesiunii plenare a Adunării Naţionale Populare. Suma reprezintă 6% din bugetul naţional al Chinei. Creşterea sumei alocate marchează, totuşi, o revenire la un procent exprimat printr-un număr cu două cifre, după o pauză, anul trecut, când creşterea sumei alocate a fost de 7,5%.

Dotându-se, în mod netransparent, cu material militar tot mai sofisticat, China ameninţă supremaţia SUA în Pacific şi produce îngrijorare vecinilor săi. Armata Populară de Eliberare, cea mai mare din lume, promovează o politică de păstrare a celui mai mare secret asupra programelor sale militare, alimentate de un buget de apărare susţinut de o creştere economică de 10%. În mod oficial, China susţine că tehnologia sa militară înregistrează o întârziere de 20-30 de ani în comparaţie cu cea a SUA. Modernizarea armatei sale, dă asigurări, are ca unic scop apărarea ţării. Această poziţie este tot mai puţin susţinută de fapte. Oficialii de la Beijing construiesc, spre exemplu, cel puţin un portavion, mijloc de proiectare a puterii, prin excelenţă. Noile programe chineze de armament par direcţionate împotriva SUA, a denunţat, recent, şeful Statului Major Interarme american, amiralul Michael Mullen.

China are şi mari ambiţii spaţiale şi vrea să trimită oameni pe Lună până în 2020. Astfel, va avea o nouă bază foarte modernă pentru construirea de rachete. Un număr de 20 din cele 22 de uzine care vor forma cea mai importantă bază de design, producţie şi testare de rachete din lume sunt deja terminate. Rachetele Longue Marche IV şi Longue Marche V vor fi concepute şi construite în acest complex de 200 de hectare de la Tianjin, în nord-est-ul Chinei. China a trimis primul om în spaţiu în anul 2003, fiind al treilea stat din lume care a făcut acest lucru după fosta Uniune Sovietică şi SUA. În septembrie 2008, trei astronauţi chinezi au făcut un zbor de 68 de ore cu ieşire în spaţiu la bordul Shenzhou VII. China a lansat cu succes, pe 1 octombrie anul trecut, de ziua sa naţională, a doua ei sondă lunară, Chang\'e-2. Iar prima sondă chineză spre planeta Marte va fi lansată în acest an, în luna octombrie, în colaborare cu Rusia.